Lansare de carte la Consiliul Județean Călărași. Valentina Popescu și-a lansat volumul de poezii „Chipurile Trezirii“ (galerie foto)

Consiliul Județean Călărași a găzduit ieri lansarea volumului de poezii ”Chipurile Trezirii” al poetei Valentina Popescu, din Călărași. Într-un cadru festiv, Valentina Popescu le-a vorbit celor prezenți despre volumul de poezii și a dat autografe pe cartea proaspăt lansată.
 

”Scopul suprem al scrierilor mele este de a mă cunoaște și a mă înțelege mai bine pe mine însămi. Amatorii de poezie adevărată sunt puțini, sunt mult mai mulți cei care citesc versuri,  povești versificate. Poezia nu are preț, ea este pentru poet un mod de viață.Lămurește înțelesuri înalte și ascunse, pregătește și permite evadarea din cotidian într-o lume pentru puțini de înțeles sau de pătruns. Poezia nu trebuie înțeleasă, poezia se cere trăită. E ca și cum ai face dragoste cu cuvintele, e o uniune mistică, imposibil de descris, imposibil de explicat.Există sau piere.Atât. Poezia este Poezie, te trezește în toiul nopții, te trage de mânecă,îți ține ochii deschiși,chiar dacă îți vine să leșini de oboseală și ai vrea să dormi.Îți pune stiloul în mână,îți bagă foaia sub nas, îți aduce ochelarii la îndemână și, pe un ton poruncitor, îți ordonă:Scrie !” – a precizat Valentina Popescu.

 
Aceasta a mai adăugat că poezia permite vindecarea unei emoții,a unei stări de spirit proaste sau  a unei boli incipiente, care, dacă nu ar ieși la suprafață s-ar agrava, te-ar copleși, ar putea chiar  să ucidă.
 

”Așadar, eu mulțumesc Poeziei pentru că există, pentru că ne vindecă de nevăzute pericole, îndoieli, gânduri întunecate, răni ale sufletului. Mulțumesc poeziei pentru Renaștere, pentru Katharsis, pentru Trezire!” – a mai precizat Valentina Popescu.

            
Redăm mai jos una dintre poeziile din volumului ”Chipurile Trezirii”. 

Orașul
 
Te-am înțeles, te-am iubit târziu,
nu erai pe frecvența mea!
Îmi place uneori să cred
că și eu ți-am urcat vibrația.
Oraș din câmpie, prăfuit și cernit,
cu răni de trezire
așa te-am găsit...
Pașii mei se topeau
pe  străzi murdare și fierbinți,

sângele tău aprig înghițea
lumini de neon strecurate.
În prezent, cauți bolți de granit,
urci arcade.
Poți simți, drag oraș,
inima mea bate în tine
tu faci parte din mine
plâng, râd cu tine, te iubesc!