LIVE TEXT Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului, în atenţia Primăriei Constanţa. Dezbatere publică (document)

Primăria municipiului Constanța organizează în aceste momente, în sala Remus Opreanu, dezbaterea publică privind „Strategia de Dezvoltare și Promovare a Turismului în municipiul Constanța“.

UPDATE1: În aceste momente, are loc prezentarea strategiei.

1500 de turişti au fost chestionaţi înainte de realizarea acestei strategii în raport cu destinaţia Constanţa-Mamaia, spune Mihaela Pusnava, expert Planificare Management.

Mihaela Pusnava este din Baia Mare şi a candidat pentru Consiliul Local în anul 2016.

UPDATE 2: Din echipa care a realizat strategia sunt prezenţi primari, hotelieri, şefi de instituţii deconcentrate.

Mâine are loc şi dezbaterea cu publicul larg, de la ora 16.00.

160 de milioane de euro provin anual din turism în Constanţa, a relavat studiul. Suntem vizitați de un public tânăr şi urban. 50% dintre turişti au sub 34 de ani.

Strategia cuprinde şi modalităţi de atragere a publicului din alte categorii.


UPDATE3: Constanţa reprezintă o reşedinţă de vară pentru bucureşteni. Suntem consacraţi ca o destinaţie de litoral, spune Mihaela Pusnava, expert Planificare Management.

70% dintre persoanele chestionate vin pentru plajă iar 15% pentru turismul de cluburi şi viata de noapte.

UPDATE4: Educația rămâne o temă importantă a strategiei pentru că este nevoie de pregatirea forţei de muncă.

13.000 de constanţeni au contracte active în domeniul turismului.


Dotarea oraşului cu echipament de infrastructură mare este necesară. La fel şi diversificarea ofertei turistice. Trebuie construit produsul turistic "Oraşul Constanţa".

UPDATE5: În cadrul strategiei au fost identificate câteva paliere care au nevoie de dezvoltare şi de machetare: exploatarea Dobrogei în ansamblu, turismul de familie ca temă, dezvoltarea turismului de afaceri, experienţele vibrante pentru publicul tânăr, afirmă Mihaela Pusnava.

Strategia în operațional a identificat 4 direcţii de acţiune. Echipamente, experienţe urbane, markenting şi evenimente culturale, educație, echipă. Aceştia sunt vectorii strategiei.

Turism de litoral, turism balnear, turism de afaceri, turism de even culturale, turism de city-break, turism culinar sunt direcţii propuse pentru dezvoltare sau creare.
 
Totul se centrează pe infrastructură de aceea e nevoie de un stadion mare, un centru de convenţii si expoziţii, oceanariu şi acvariu de mari dimensiuni şi un aqua park indoor, realizarea unei pieţe a gării. amenajarea zonei de coastă şi crearea unui pol nou de generaţie urbană prin legarea zonei stadion cu parcul tăbăcărie.

Strategia în sine este un cadru larg care generează oportunităţi şi nu-si propune să pună presiune, mai spune expertul.

UPDATE6: Amenajarea urbana este foarte importantă pentru turişti. Constanţa are oportunitatea să se reinventeze prin investiţii punctuale la fel ca în Europa.

Proiectele de mobilitate au fost integrate de asemenea în strategie. Proiecte noi precum problemele legate de parcari şi trafic, reabilitarea pietonalului Ştefan cel Mare, finalizarea reabilitarii peninsulei, Portul Diamant şi Portul Marina-Nord.

UPDATE7: Decebal Făgădău: "Avem nevoie de o strategie de turism a oraşului Constanţa, nu doar pentru staţiunea Mamaia".

Primarul spune că se bucură ca la strategie au lucrat urbanişti şi că strategia va fi un punct de plecare pentru noul plan urbanistic zonal al Constanţei.

Partenerii din zona de turism îşi doresc în Constanţa un centru de conferinţe pentru turismul de afaceri.

"Tinerii sunt cei care găsesc în Constanţa o destinaţie de frecventat", spune primarul. "Mă bucur că au reuşit să ne arate ceea ce noi nu vedem - cât de frumoşi suntem", a mai adăugat Făgădău.

"Produsele dobrogene, Delta Dunării, cetăți dobrogene, muzee, toate trebuie să facă parte din strategie". Pe scurt, primarul este încântat de strategie.

UPDATE. 8: Vlad Tausance, expert programare culturală, markenting şi comunicare, unul dintre cei care a lucrat la strategie a vorbit despre zona de evenimente. Acesta a vorbit despre faptul că oraşul Constanţa trebuie să se conecteze la reţeaua de evenimente naţionale şi să găsească şi operatori culturali locali pentru turismul de eveniment. 

O alta componentă pentru strategia de marketing este transferul de nou.

"Oraşul poate şi va reînvia în zona culturală şi în momentul în care va reuşi să atragă talente, mai ales din zona culturală sau neguvernamentală" - a menţionat Vlad Tausance. 

De asemenea, Paul Marasoiu, investitor în turism a precizat că în Constanţa şi Mamaia este nevoie de entertainment din toate zonele. Acesta a menţionat că trebuie convinși organizatorii internaţionali să organizeze evenimente la Constanţa sau la Mamaia. 

Preşedintele Asociației Hoteliere din România, Călin Ilea, spune că strategia trebuie pusă în aplicare, să se apuce de treabă grupurile de lucru astfel încât strategia să nu rămână în sertar. 

Primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău îi dă asigurări că va fi pusă în practică aşa cum s-a întâmplat şi cu taxa de promovare care a plecat tot de la Constanţa. 

UPDATE. 9. 

Reprezentantul Geoecomar propune un nou produs turistic - turismul de aventură prin latura sa scufundări, pentru introducerea în strategie, dar şi vizitele în ariile protejate submarine. 

UPDATE. 10

Dan Jugănaru de la CCINA, în calitate de profesor de economie a turismului spune că strategia este foarte bună, dar pericolul cel mai mare este ca aceasta să zacă într-un sertar. 

"La capitolul de Resurse Umane trebuie să accentuăm că lipsa forţei de muncă calificată este atât de gravă că nu mai suportă amânare. Trebuie să lucrăm cu oamenii pe care nu-i mai găsim. Ca soluţie poate fi importul de forţă de muncă din Republica Moldova, Ucraina, etc." - a mai menţionat dan Jugănaru. 

Jugănaru vorbeşte şi despre piaţa chineză care ar trebui vizată în această strategie. 

Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, localitate din zona metropolitană a avut ca rugăminte să se cuprindă în strategie şi căile de acces şi transportul metropolitan. 

Aceasta a mai precizat că Dobrogea trebuie să fie partener rural al Constanţei şi de asemenea că forţa de muncă poate fi pregatită în şcolile din mediul rural. Mariana Gâju mai propune în cadrul strategiei extinse la nivelul judeţului, ca la nivelul consiliului judeţean să se înființeze departamentul de dezvoltare rurală.