Liviu Dragnea, la un nou termen la ÎCCJ, în dosarul în care a fost condamnat la închisoare

Un nou termen în apelul formulat de liderul PSD, Liviu Dragnea, la condamnarea de trei ani şi şase luni de închisoare primită în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman are loc, luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), scrie România TV.

La ultimul termen, Liviu Dragnea a solicitat amânare pentru angajarea unui apărător.

Luni are loc, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), cel de-al doilea termen al dosarului DGASPC, al angajărilor fictive, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Primul termen, de la începutul lunii octombrie, a fost amânat de magistraţi pentru a le da posibilitatea unora dintre inculpaţi, printre care şi Liviu Dragnea, să-şi angajeze avocaţi, potrivit news.ro.

Liviu Dragnea spunea, în 30 septembrie, că nu mai are aşteptări legat de apelul la decizia de condamnare a sa la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, el susţinând că, cel puţin în ceea ce îl priveşte, nu mai are încredere că justiţia este oarbă.

"Eu să mă mai duc cu credinţa că în România nu poţi fi condamnat nevinovat, nu. (...) Nu prea mai am aşteptări de la acest recurs. Adică nu mai am încredere că, cel puţin în ceea ce mă priveşte, şi nu numai, că justiţia este oarbă, după ce am primit a doua condamnare fără nicio probă. Să spui că nu sunt probe şi să fii condamnat pe baza unui studiu sociologic, să trimiţi în închisoare un om fără probe, iertaţi-mă, dar.. Asta înseamnă lovituri asupra statului de drept în România. Când vezi că se întâmplă lucrurile astea, ce să mai pui în rezervorul de încredere? Când ştii că sunt dosare pe care le au magistraţii, te duci cu gândul că nu toate deciziile se iau pe libera conştiinţă. Au fost multe informaţii care au ajuns la mine înainte de termen, dar nu le-am dat importanţă", a declarat Liviu Dragnea, la România TV.

Magistraţii instanţei supreme au finalizat, în 18 septembrie, motivarea deciziei de condamnare a liderului PSD, Liviu Dragnea, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, arătând că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a DGASPC Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu.

"Înalta Curte, în opinie majoritară, apreciază că în cauză din coroborarea probelor administrate rezultă faptul că inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a fost cel care, cu intenţie, folosindu-se de influenţă, autoritatea şi puterea conferită de funcţiile deţinute - preşedinte atât al organizaţiei judeţene a PSD Teleorman, cât şi al Consiliului Judeţean Teleorman - a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu", aratau magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit acestora, "în reuşita demersului său infracţional inculpatul Dragnea Nicolae Liviu s-a folosit, deliberat, de ascendentul moral pe care-l avea faţă de inculpata Alesu Floarea".


În 21 iunie, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat joi la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, pentru instigare la abuz în serviciu. El a fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual.

Suspendarea executării pedepsei de doi ani primită de Liviu Dragnea în dosarul "Referendumul" a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.