Macaraua abandonată din zona peninsulară a Portului Tomis, demontată (galerie foto)

Macaraua, devenită ”simbol” al zonei peninsulare din Portul Tomis, este demontată în aceste momente. Macaraua a fost lăsată în paragină pe șantierul abandonat la începutul anilor 2000.

De-a lungul timpului, constănțenii s-au sesizat cu privire la pericolul pe care l-ar putea produce macaraua veche și ruginită. Astăzi, mai mulți muncitori au început să demonteze gigantul din fier.

Ce spuneau autoritățile acum 2 ani

Administraţia poate interveni în sensul de a le demonta dacă sunt pe domeniul public. Dar la Constanţa, Dispoziţia de primar pentru identificarea macaralelor turn neutilizate şi abandonate pe şantierele de construcţie pe raza municipiului Constanţa nr. 1833/2011 stabileşte că, de la data intrării în vigoare a dispoziţiei, comunicarea se face de către Poliţia locală, prin departamentul Disciplină în construcţii. Municipalitatea, prin acea ordonanţă, îşi reglementează şi deleagă competenţele, pentru că, în momentul respectiv, nu erau multe primării care să aibă corp control, iar de poliţie locală nu se vorbea.
 
Poliţia locală identifică toate macaralele turn neutilizate timp de maximum un an după expirarea autorizaţiei de construire sau abandonate pe raza municipiului Constanţa, somează proprietarii să ia masuri în vederea dezafectării în termen de 30 de zile de la primirea somaţiei“, explica  primarul Decebal Făgădău. 
 
Adrian Năstase a dat o ordonanţă de urgenţă pentru siturile abandonate, tocmai pentru că dinspre local au venit solicitări. E vorba de Ordonanţa de Guvern 111/2002. Ultimul raport de inspecţie pe care mi l-au prezentat cei din Portul Tomis ISCIR l-a făcut în 2015 şi au inspecţia tehnică validă până pe 12 ianuarie 2017.
 
Pentru cea din Portul Tomis era un articol special în Dispoziţia 1833/2011 - «Poliţia locală va soma de îndată proprietarul să ia măsura dezafectării». Dar ei au venit apoi şi ne-au spus că «staţi aşa, că noi avem grijă de ea, o iscirizăm, eu v-am dat acum data până la care este iscirizată, 12.01.2017»“, potrivit primarului Făgădău.
 
Inspectorul-şef Dragoş Diaconescu, şeful Inspectoratului Teritorial Bucureşti (care cuprinde şi judeţul Constanţa), a declarat, pentru ZIUA de Constanţa, în 2016: „Nu există un termen de dat jos macaralele. Obligaţia deţinătorului este de a le asigura contra vântului şi vandalismului. Nu exista o reglementare potrivit căreia trebuie date jos dacă nu mai sunt folosite. Ca şi la autoturisme, unde se face ITP-ul, în cazul macaralelor, această inspecţie se face de ISCIR ori de câte ori solicită deţinătorul şi se verifică dacă echipamentul corespunde tehnic; în cazul în care corespunde din punct de vedere al siguranţei, (n.r. autorizaţia) se dă nelimitat. Există o durată de timp limitată doar de producător şi se face o expertiză. Practic, nu există o limită, nu se poate spune «stop» şi se casează“, a declarat acesta.
 
Diaconescu a precizat însă că ISCIR se ocupă doar de legalitatea existenţei documentelor de autorizare a macaralelor, dar Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR) face verificările tehnice periodice şi stabileşte starea tehnică a instalaţiilor.

Povestea vechiului proiect Constanţa Sea Hotel

Primului hotel Hilton de pe litoral va fi ridicat în locul fostului proiect Constanţa Sea Hotel. Început prin anii 2000, imobilul urma să aibă zece etaje şi heliport. Acum, a rămas doar un schelet de clădire, abandonat în Portul Turistic Tomis. În ediţia din 27 octombrie 2012, cotidianului ZIUA de Constanţa prezenta povestea Constanţa Sea Hotel. Astfel, proiectul iniţial aparţinuse firmei SC Satu&Fase SRL, care îl avea ca administrator pe controversatul Cristian Serghie. Constănţean (născut în Eforie), afaceristul stabilit în Italia nu a uitat de unde a plecat şi şi-a dezvoltat numeroase business-uri pe tărâmurile natale Satu&Fase îi are ca asociaţi pe SC Socorota Ltd Cipru şi pe Serghie, care administrează afacerea. În afară de Satu&Fase, Serghie mai apare, ca asociat ori administrator, în societăţile Tomrad Comunications, Qaudrifoglio, Invest Consult Services, Act Consulting Services 2004, Mamaia Luxury Construction, R.D.C. International Construction, Dominic Mar, Firflylogistic, Quality House, Est Capital D.V., D&L Stars Company, TLD Auto şi M&D Farers Invest. Printre partenerii de afaceri ai lui Serghie s-a numărat, de-a lungul vremii, Valentin Gheorghe Ionescu, nimeni altul decât concesionarul Portului Turistic Tomis şi inculpat în dosarul retrocedărilor. Un alt partener de seamă al lui Serghie este cunoscutul Sorin Strutinsky, cei doi fiind acţionari în firma M&D Farers Invest. La rândul său, Strutinsky este un apropiat al edilului Mazăre. Nu este de trecut cu vederea nici faptul că, în urmă cu câţiva ani, prin Dominic Mar, italianul de origine constănţeană Cristian Serghie a preluat de la Holland Development Grup, firmă de asemenea menţionată în rechizitoriul întocmit de DNA cu privire la retrocedările din Constanţa, 3.000 mp de teren în Mamaia.

Citește și:


Se va întâmpla în toamna anului 2015 Hotelul de trei stele Hilton Garden Inn, inaugurat la Constanţa (document)

Pe mâna lui Serghie Ce „fantome" vânează Hilton-ul?!

Macarale râd în soare… ruginii Pe şantiere abandonate din Constanţa, coloşii cu picioare de lut ameninţă trecătorii (galerie foto)