Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Magistrati masoni? Da, dar musai cu declararea apartenentei
Magistrati masoni? Da, dar musai cu declararea apartenentei
23 Aug, 2013 23:14
ZIUA de Constanta
2751
Marime text
2751
Marime text
In sedinta din 20 august, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a discutat din nou problema magistratilor masoni. CSM are de furca tot mai intens cu acest subiect, dupa ce in 2006 Inspectia Judiciara a aceluiasi organism a stabilit ca apartenenta la o organizatie masonica nu este incompatibila cu calitatea de judecator sau procuror. La acea data, punctul de vedere a venit in urma solicitarii unui jurnalist. Spre deosebire de acel punct de vedere, anul acesta s-au facut cateva precizari privind o posibila apartenenta de acest gen, ca urmare a unei solicitari venite din partea presedintelui Comitetului de conducere interimara a Partidului National Taranesc Crestin Democrat.
In aprilie anul acesta, Comisia nr.2 Eficientizarea activitatii CSM si a institutiilor coordonate, parteneriatul cu institutiile interne si societatea civila, a discutat nota Directiei legislatie, documentare si contencios privind posibilitatea magistratilor de a fi masoni. In urma discutiilor de la acea data, s-a stabilit cu majoritate de voturi ca functia de procuror sau judecator nu are cum sa fie in discordanta cu apartenenta la masonerie.
Majoritatea a insemnat judecatorii Adrian Bordea, Mircea Aron, Mona Lisa Neagoe si procurorul Gheorghe Muscalu, "minoritarul” fiind procurorul Bogdan Gabor. Procurorul Gabor si-a exprimat opinia ca judecatorii si procurorii nu pot face parte din organizatii masonice, punct de vedere pe care si l-a mentinut si atunci cand, cateva luni mai tarziu, s-a pus problema invalidarii acestei hotarari.
Astfel, Comisia 2 "si-a insusit punctul de vedere al DLDC si a decis respingerea solicitarii de invalidare a minutei comisiei din 6 aprilie ca inadmisibila”. Pe scurt, "lipsa de impartialitate a unui judecator sau procuror nu se examineaza in abstract, ci in fiecare caz in parte, numai astfel putandu-se stabili in concret natura si intensitatea legaturii cu vreuna din partile din cauza pe care o solutioneaza”.
Insa, pe langa acest punct de vedere, comisia propune Plenului CSM aprobarea unei hotarari de principiu prin care sa se stabileasca urmatoarele:
- posibilitatea judecatorilor si procurorilor de a face parte din asociatii fara scop patrimonial nu contravine normelor legale care reglementeaza incombatibilitatile si interdictiile, in masura in care organizatiile respective sunt inregistrate legal, indeplinesc cerinta prevazuta in art 11 alin 3 din Legea 303/2004 si in articolul 6 alin 3 din Codul deontologic al magistratilor si functioneaza in limitele scopului si activitatilor declarate si autorizate de catre instantele judecatoresti prin hotararile privind inscrierea in Registrul persoanelor juridice fara scop patrimonial.
- un magistrat nu poate face parte din asociatii secrete, interzise de art 40 alin 4 din Constitutie. Daca o asociatie inregistrata legal cu un scop, functioneaza in fapt ca o asociatie secreta, avand alte scopuri decat cel declarat, acest fapt trebuie dovedit in fiecare caz in parte, neputand fi prezumat.
- judecatorii si procurorii au obligatia de a completa in cadrul declaratiei de interese calitatea de membru in asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale, inclusiv cele masonice".
Insa, daca in ceea ce priveste alte declaratii privind apartenenta la anumite organizatii sau asociatii lucrurile sunt mai simple, in ceea ce priveste masoneria va fi greu de stabilit cine minte si cine nu. Aceasta pentru ca, desi masonii isi pot divulga propria apartenenta, nu au voie sub nici o forma sa isi desconspire "fratii”.
Potrivit solutiei publicate pe site-ul CSM, "Plenul si-a insusit punctul de vedere al Directiei legislatie, documentare si contencios, in sensul ca: solutiile din minutele comisiilor din cadrul CSM nu sunt susceptibile de revocare – institutie specifica Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, cu atat mai mult cu cat nici petitionarul nu a invocat prevederile acestei legi, astfel ca nu exista o procedura precontencioasa; dat fiind rolul acestor comisii, astfel cum este reglementat de dispozitiile art.41 1 alin.(2) si (2) din Regulamentul de organizare si functionare a CSM, aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr326/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, opiniile comisiilor nu sunt susceptibile nici de "invalidare”, ci pot fi insusite sau nu de catre Plen/Sectii. In sensul celor de mai sus, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis respingerea solicitarii presedintelui Comitetului de conducere interimara a Partidului National Taranesc Crestin Democrat de invalidare a minutei Comisiei din data de 06 aprilie 2013, ca inadmisibila”.
Sursa: avocatura.com
In aprilie anul acesta, Comisia nr.2 Eficientizarea activitatii CSM si a institutiilor coordonate, parteneriatul cu institutiile interne si societatea civila, a discutat nota Directiei legislatie, documentare si contencios privind posibilitatea magistratilor de a fi masoni. In urma discutiilor de la acea data, s-a stabilit cu majoritate de voturi ca functia de procuror sau judecator nu are cum sa fie in discordanta cu apartenenta la masonerie.
Majoritatea a insemnat judecatorii Adrian Bordea, Mircea Aron, Mona Lisa Neagoe si procurorul Gheorghe Muscalu, "minoritarul” fiind procurorul Bogdan Gabor. Procurorul Gabor si-a exprimat opinia ca judecatorii si procurorii nu pot face parte din organizatii masonice, punct de vedere pe care si l-a mentinut si atunci cand, cateva luni mai tarziu, s-a pus problema invalidarii acestei hotarari.
Astfel, Comisia 2 "si-a insusit punctul de vedere al DLDC si a decis respingerea solicitarii de invalidare a minutei comisiei din 6 aprilie ca inadmisibila”. Pe scurt, "lipsa de impartialitate a unui judecator sau procuror nu se examineaza in abstract, ci in fiecare caz in parte, numai astfel putandu-se stabili in concret natura si intensitatea legaturii cu vreuna din partile din cauza pe care o solutioneaza”.
Insa, pe langa acest punct de vedere, comisia propune Plenului CSM aprobarea unei hotarari de principiu prin care sa se stabileasca urmatoarele:
- posibilitatea judecatorilor si procurorilor de a face parte din asociatii fara scop patrimonial nu contravine normelor legale care reglementeaza incombatibilitatile si interdictiile, in masura in care organizatiile respective sunt inregistrate legal, indeplinesc cerinta prevazuta in art 11 alin 3 din Legea 303/2004 si in articolul 6 alin 3 din Codul deontologic al magistratilor si functioneaza in limitele scopului si activitatilor declarate si autorizate de catre instantele judecatoresti prin hotararile privind inscrierea in Registrul persoanelor juridice fara scop patrimonial.
- un magistrat nu poate face parte din asociatii secrete, interzise de art 40 alin 4 din Constitutie. Daca o asociatie inregistrata legal cu un scop, functioneaza in fapt ca o asociatie secreta, avand alte scopuri decat cel declarat, acest fapt trebuie dovedit in fiecare caz in parte, neputand fi prezumat.
- judecatorii si procurorii au obligatia de a completa in cadrul declaratiei de interese calitatea de membru in asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale, inclusiv cele masonice".
Insa, daca in ceea ce priveste alte declaratii privind apartenenta la anumite organizatii sau asociatii lucrurile sunt mai simple, in ceea ce priveste masoneria va fi greu de stabilit cine minte si cine nu. Aceasta pentru ca, desi masonii isi pot divulga propria apartenenta, nu au voie sub nici o forma sa isi desconspire "fratii”.
Potrivit solutiei publicate pe site-ul CSM, "Plenul si-a insusit punctul de vedere al Directiei legislatie, documentare si contencios, in sensul ca: solutiile din minutele comisiilor din cadrul CSM nu sunt susceptibile de revocare – institutie specifica Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, cu atat mai mult cu cat nici petitionarul nu a invocat prevederile acestei legi, astfel ca nu exista o procedura precontencioasa; dat fiind rolul acestor comisii, astfel cum este reglementat de dispozitiile art.41 1 alin.(2) si (2) din Regulamentul de organizare si functionare a CSM, aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr326/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, opiniile comisiilor nu sunt susceptibile nici de "invalidare”, ci pot fi insusite sau nu de catre Plen/Sectii. In sensul celor de mai sus, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis respingerea solicitarii presedintelui Comitetului de conducere interimara a Partidului National Taranesc Crestin Democrat de invalidare a minutei Comisiei din data de 06 aprilie 2013, ca inadmisibila”.
Sursa: avocatura.com
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
