Magistraţii cu probleme disciplinare, în vizorul CCR

Curtea Constituţională a României (CCR), condusă de judecătorul Augustin Zegrean, a constatat, astăzi, câteva probleme în Legea 317/2004 privind CSM, probleme care privesc acţiunile disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor. Astfel, cu unanimitate de voturi, sesizată fiind de Completul de 5 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 52 alin. (1) din Legea 317/2004 privind CSM, care prevede următoarele: „Pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei”.
Concret, Curtea a decis că dispoziţiile sunt constituţionale doar dacă permit atacarea separată a hotărârii prin care se dispune suspendarea din funcţie a judecătorului sau procurorului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare. Potrivit CCR, hotărârea CSM în materie disciplinară, care poate fi atacată la ICCJ, nu este doar cea prin care se soluţionează fondul acţiunii, ci şi cea prin care este dispusă măsură provizorie a suspendării din funcţie.
Prezentăm comunicatul CCR:
„În ziua de 10 noiembrie 2015, Plenul Curţii Constituţionale, investit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.52 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii care au următorul conţinut: „(1) Pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei”.
În urmă deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.52 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituţionale numai în măsură în care permit atacarea separată a hotărârii prin care se dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare.
Curtea a reţinut că textul de lege criticat contravine art.21, precum şi art.133 alin.(7) coroborat cu art.134 alin.(2) şi (3) din Constituţie, întrucât hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care se dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, nu este supusă unei cai de atac separate de hotărârea care urmează a se pronunţă pe fondul acţiunii disciplinare. Potrivit art.134 alin.(2) din Constituţie, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, în materie disciplinară, care poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu este doar hotărârea prin care se soluţionează fondul acţiunii disciplinare, ci şi cea prin care este dispusă măsură provizorie a suspendării din funcţie a magistratului.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunica celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători.
Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.