„Chişinău şi Bucureşti, două inimi româneşti” Marşul unionist a ajuns la Constanţa!

O parte dintre cei o mie de basarabeni care care au pornit pe jos din Chișinău spre București, în Marșul lui Ștefan cel Mare, pentru a cere politicienilor de pe ambele maluri ale Prutului reîntregirea României au ajuns pe litoral. Mii de steaguri tricolore au fluturat în marile oraşe pe care le-au străbătut pentru a întări dorinţa Moldovei de a dărâma hotarul de la Prut şi zeci de mii de români au scandat “VREM UNIRE!" sau "Ole! Ole! Chișinău și București două inimi românești!”. Constanţa i-a primit cum se cuvine pe urmaşii românilor rămaşi în teritorile ocupate: au vizitat muzee, s-au plimbat în portul turistic şi au fost binecuvântaţi chiar de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului care i-a aşteptat pe treptele catedralei cu...un pod de flori.
 

Citind atent lista eroilor unui batalion de infanterie: „Caut numele bunicului meu”

 
Cu sprijinul unor dobrogeni inimoşi, două autocare i-au preluat de la Eforie, încă de dimineaţă, pe curajoşii moldoveni ce poartă tricouri cu Ştefan cel Mare şi mesaje unioniste. Prima oprire a fost la Muzeul Militar Național “Regele Ferdinand I” – Filiala Constanța, situat în Km. 4-5 unde au fost întâmpinaţi de cunoscutul istoric Costin Scurtu, directorul instituţiei. Tinerii au avut parte de o lecţie de istorie pe cât de neobişnuită, pe atât de captivantă : dacă în prima parte a vizitei au urmărit poveştile emoţionante ale drapelelor de luptă, documentelor şi eroilor care au contribuit la realizarea României Mari, în ultima etapă au fost invitaţi să ia armele de colecţie şi să trăiască imaginar, timpul unui joc de câteva minute, fiorii şi idealurile soldaţilor care dau ultimul asalt asupra redutelor inamice. S-a înţeles importanţa coeziunii, curajlui şi disciplinei de iar uralele victorioase păreau că fac să zâmbească încrezătoare chiar şi portretele luptătorilor din celelalte veacuri. Câţiva elevi au insistat să mulţumească la plecare în cartea de vizită a muzeului. Un bărbat de vreo şaiptezeci de ani, ce însoţea grupul noii generaţii, părea însă să se despartă cu greu de lecturarea componenţei unui batalion de infanterie: « - Bunica mi-a spus că bunelul meu, Bănica Ion, a căzut în Primul Război Mondial. Îl caut în lista eroilor . M-au impresionat mai ales exponatele şi armele din acea perioadă, cu ochii vii le-am admirat... », ne-a mărturisit cu afecţiune şi mândrie, strângând micul drapel românesc pe care l-a purtat înaintea tinerilor peste tot. La despărţirea de fascinanta gazdă, am întrebat-o pe Cristina, o elevă, dacă simte ceva atunci când priveşte jurnalele îngălbenite de timp expuse în muzeu. Ochii ei căprui frumoşi s-au înveselit, fără să-şi caute cuvintele, ne-a răspuns : „Mă pasionează istoria. Privesc toate aceste obiecte care cândva au aparţinut cuiva care a luptat iar acum ne-a venit şi nouă rândul. Este impresionant. Noi, Tinerii Moldovei avem un scop măreţ, Unirea cu Patria Mamă şi de-aceea ne identificăm cu alţi tineri care, cândva, au luptat tot pentru Unire”. La rândul său, gazda evenimentului, Costin Scurtu, a împărtăşit emoţia întâlnirii : „Am avut bucuria şi onoarea de a ne vizita un mare grup de confraţi care au dorit să afle ce înseamnă istoria militară regională, istoria Mării Negre, de fapt istoria românilor în contextul actual cât şi în înţelegerea istoriei adevărate prin importanţa documentelor, obiectelor, ţinutelor militare de epocă dar mai ales, legătura dintre dobrogeni şi moldoveni -  vorbim de elementele legate de Primul şi al Doilea Război Mondial - unde militarii dobrogeni au fost alături de fraţii lor din Basarabia, nu o dată ci mereu ca şi atunci”.
Organizatorul  vizitei  la  Constanţa  a  grupului  unionist, Dumitru  Bădrăgan,  le-a  mulţumit  tuturor  celor  ce  s-au implicat în realizarea acestui  moment de mare încărcăturăsimbolică şi sufletescă: „Sunt oameni din judeţ care au doritsă se implice şi au venit  alături  de basarabeni. Unii  dintreaceştia au participat,  pe data de 5 iulie,  la Chişinău,  la omare adunare naţională la care au participat zeci de mii deromâni de pe ambele maluri ale Prutului, alţi dobrogeni s-audus să-i întâmpine la Iaşi. Constănţenii la care mă refer audovedit  că  măsura  naţionalismului  sunt  doar  faptele,  înniciun caz intenţiile şi promisiunile”, a declarat Bădrăgan.