Mesajul lui Klaus Iohannis cu prilejul împlinirii a 78 de ani de la Pogromul din Iaşi

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis, astăzi, un mesaj cu prilejul împlinirii a 78 de ani de la Pogromul din Iaşi (28-30 iunie 1941).

Mesajul a fost prezentat de către Nicoleta Nicolae-Ioana, Consilier de Stat – Cabinetul Președintelui, în cadrul evenimentelor comemorative organizate la Iași.

Iată textul mesajului:

Comemorăm, astăzi, un episod tragic și întunecat – pogromul din Iași – dintr-un dureros și copleșitor capitol de istorie din trecutul nostru – Holocaustul.

Acum 78 de ani, pe străzile Iașului, era în plină desfășurare o campanie diabolică de persecuție, capturare și exterminare a populației evreiești. Lichidarea fizică a evreilor din Capitala Moldovei făcea parte dintr-un plan crud și laș care i-a vizat, de asemenea, pe evreii din Basarabia și Bucovina. Pe străzile și în împrejurimile vechiului târg pașnic și liniștit a avut loc un măcel de o brutalitate greu de imaginat pentru o societate modernă: pe trotuare, în spații deschise, în incinta unor instituții publice, în ”trenurile morții” și-au dat ultima suflare mulți dintre cei care astăzi se odihnesc în Cimitirul Evreiesc din Iași.

Din acel infern al oamenilor – dintre care nu au lipsit bătrâni, femei și copii – renegați de statul care trebuia să-i protejeze, o parte au reușit să supraviețuiască și au devenit peste timp mărturisitorii acelor orori, iar moștenirea lor rămâne pe veci, prin amintire, în conștiința noastră colectivă.
Avantajul neprețuit al timpurilor pe care le trăim este că putem vorbi liber și deschis despre ce a însemnat cu adevărat Holocaustul și nesfârșita tragedie a evreilor europeni, putem onora victimele dând glas memoriei lor și putem restabili adevărul exilând minciuna, interpretarea tendențioasă, banalizarea crimei. Libertatea de a ne exprima gândurile și opiniile, de a povesti și scrie liber, câștigată cu prețul sacrificiului suprem acum 30 de ani, trebuie confirmată și convertită însă în acțiuni concrete. Este lăudabil demersul autorităților locale de a amenaja fosta Chestură a Poliției din Iași ca un spațiu sacru al memoriei evreilor ieșeni, unde atâția și-au găsit sfârșitul în zilele pogromului.

România se schimbă și generațiile tinere oferă dovada că înțeleg nevoia de a mărturisi adevărul dureros despre propria istorie. Voi continua să fiu un susținător al proiectului unui Muzeu Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, întrucât existența unui astfel de muzeu în Capitală ar fi o dovadă de asumare a responsabilității, de afirmare a coeziunii dintre noi și, mai ales, o sursă de speranță că toleranța și nediscriminarea, care au stat la baza edificiului societății noastre renăscute în 1989, sunt în continuare valori fundamentale.

Riscul ca manifestările de ură, antisemitismul, rasismul, naționalismul și extremismul să-și croiască încet un drum în societatea noastră nu trebuie să fie neglijat. Acțiunile de distrugere a unor cimitire evreiești care au avut loc recent în România confirmă existența acestui pericol. Nu avem voie să lăsăm astfel de momente să umbrească rezultatele pe care le-am obținut în ultimele decenii. Din acest motiv, trebuie să fim fermi și să acționăm energic în lupta împotriva antisemitismului și a intoleranței.

Educația, în spiritul respectului față de lege și al promovării și apărării drepturilor fundamentale ale omului, este esențială. Acesta este cel mai sigur instrument pe care îl avem la îndemână pentru a obține și garanta securitatea cetățenilor noștri și siguranța unui viitor prosper pentru generațiile care vor urma.

Românii își doresc un parcurs european pentru țara lor. Majoritatea cetățenilor noștri au arătat cu tărie, pe 26 mai, că vor să trăiască într-o țară în care valorile europene, principiile democrației și ale statului de drept sunt respectate. În perioada următoare, prin Acordul național politic pe care l-am propus, mă aștept ca decidenții politici să respecte, să sprijine și să susțină demersurile de consolidare a parcursului european al României și de întărire a proiectului european. În acest parcurs proeuropean intră fără discuție apărarea memoriei Holocaustului și sancționarea acțiunilor extremiste.

Astăzi, când aducem un pios omagiu victimelor inocente ale pogromului din Iași, să ne acceptăm și să ne sprijinim reciproc. Mesajul meu este că toleranța, respectul și solidaritatea sunt elemente esențiale, definitorii, care stau la baza societății românești contemporane, principii pe care trebuie să le cultivăm și să le apărăm. Doar așa putem menține pacea socială și contribui la a păstra nealterată memoria traumatică drept un avertisment că masacre precum cel de la Iași nu se vor mai repeta vreodată.

Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnic în inimile noastre!

Sursa foto (cu rol ilustrativ): ZIUA de Constanţa