Muftiul Murat spune că moscheea din Bucureşti nu va fi cea mai mare din Europa
Muftiul Murat spune că moscheea din Bucureşti nu va fi cea mai mare din Europa
14 Jul, 2015 19:28
ZIUA de Constanta
1903
Marime text
Muftiul Iusuf Murat, liderul comunităţii musulmane din România, a declarat, astăzi, la o întâlnire cu jurnaliştii la Secretariatul pentru Culte, că moscheea pe care doreşte să o construiască în Bucureşti nu va fi cea mai mare din Europa, capacitatea ei fiind de 1000 de persoane, precizând că pe lângă lăcaşul de cult vor mai fi construite şi câteva anexe: "Când am făcut o astfel de afirmaţie cu cea mai mare moschee am vrut să evidenţiez rolul pe care îl are statul român şi respectul pe care îl are statul român faţă de comunitatea turco-tătară din România, dar din păcate cu o asfel de afirmaţie am fost înţeles greşit".
Murat a precizat că nu ştie de unde a apărut ideea de construire a unei universităţi în care să înveţe un număr de 6000 de studenţi, întrucât proiectul include doar o şcoală de vară unde familile copiilor musulmani din Bucureşti vor putea să-şi trimită copiii să înveţe abecedarul religiei islamice de la un duhovnic care este avizat de instituţia pe care o reprezintă, ceea ce va fi în beneficiul societăţii româneşti.Muftiul a ţinut să precizeze că în această ”şcoală duminicală” se vor învăţa lucrurile elementare ale religiei, ”nicidecum dogmatica sau ştiinţele de bază ale religiei islamice, cum este interpretarea Coranului, relatările profetului, etc”.
El a susţinut că a discutat cu Preafericitul Patriarh Daniel pentru a reînfiinţa comisia de avizare a lăcaşelor de cult din cadrul unei instituţii guvernamentale pentru că "de exemplu într-o localitate din Moldova există doi musulmani şi s-a înfiinţat lăcaş de cult fără ca instituţia de cult care îi reprezintă oficial pe toţi credincioşii să cunoască această situaţie".
Iusuf Murat a subliniat faptul că îşi doreşte construirea unei moschei în capitală pentru că "este un drept de a ne construi o moschee într-o capitală europeană, într-o ţară democratică unde se respectă valorile democratice şi unde există libertate religioasă şi libertatea de expimare şi bineînţeles într-o ţară unde comunitatea musulmană autohtonă care trăieşte pe aceste meleaguri de mai bine de o sută de ani a fost loială statului român".
Secretarul de stat pentru culte, Victor Opaschi, a declarat, în cadrul aceleaşi întâlniri informale cu jurnaliştii, că aproape la toate discuţiile din anul 1990 şi până astăzi „când la nivel de preşedinte, de prim-ministru şi de ministru al afacerilor externe, în toate întâlnirile cu partea turcă, două probleme au rămas nerezolvate până astăzi şi anume problema cimitirului musulman la Bucureşti şi construirea unei Moschei”.
"De câteva zile s-a rezolvat însă problema cimitirului musulman" şi s-a pus la dispoziţie de către statul român un teren în comuna Domneşti "deci foarte aproape de Bucureşti de patru mii de locuri şi a mai rămas această chestiune a construiri unei moschei pentru comunitatea musulmană", a precizat secretarul de stat.
Terenul pe care se va construi moscheea are o suprafaţă de 11 mii metri pătraţi. Muftiatul Musulman Cultural a primit terenul prin Hotărâre de Guvern, la sfârşitul lunii mai, însă proiectul nu a fost pus în dezbatere publică.
În România trăiesc aproximativ 65.000 de musulmani, potrivit datelor de la Secretariatul de Stat pentru Culte, dintre aceştia, 10.000 locuiesc în Capitală. Cea mai mare moschee din România se află la Constanţa, de altfel majoritatea musulmanilor din ţară sunt localizaţi în Dobrogea.
Mai mulţi politicieni, dar şi lideri de opinie au lansat critici la adresa premierului Victor Ponta, după ce Guvernul a decis să ofere Muftiatului cultului musulmanilor un teren de peste 11.000 de metri pătraţi în Bucureşti, pe o perioadă de 49 de ani, pentru construirea celei mai mari moschei din Europa. Valoarea terenului respectiv ar fi estimată la patru milioane de euro. Singura condiţie pe care a impus-o Guvernul este ca lucrările de construcţie a moscheei să înceapă în trei ani. Fondurile pentru construcţie vor fi asigurate de către statul turc.
Fostul şef al statului Traian Băsescu a fost unul dintre ce mai vocali critici ai proiectului, lansând un atac extrem de dur şi la adresa liderului comunităţii musulmanilor din România, dar şi a preşedintelui Recep Erodgan.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii