Nawrez a devenit sărbătoare oficială a turco-tătarilor din România. Cine este iniţiatorul legii. Ce este Nawrez

Ieri, Camera Deputaţilor, decizională în astfel de cazuri, a adoptat cu 238 de voturi pentru și o abţinere, proiectul de lege privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii, pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România, denumită Nawrez.

Proiectul de lege, care are ca iniţiator pe deputatul ales pe listele Uniunii Democrate a Turco-Tătarilor Musulmani din România, Amet Varol, dar şi alţi colegi din Parlamentul României, fusese adoptat de Senatul României în şedinţa din 22 septembrie anul acesta.
„Noi nu am cerut ca această sărbătoare să fie una liberă legal. Am vrut doar ca acest eveniment să fie recunoscută legal ca o sărbătoare a noastră, pentru că este cel mai important eveniment, după Bayram”, ne-a declarat Amet Varol.
Dintre parlamentarii care au sprijinit această iniţiativă legislativă a deputatului Varol Amet, îi amintim şi pe deputaţii constănţeni Radu Babuş, Andrei Razvan Condurăţeanu, Mircea Titus Dobre, Gheorghe Dragomir, Mihai Lupu sau Victor Manea.

Ce este Nawrez
Sărbătorit an de an, pe 21 martie, Nawrez-ul vine odată cu noul an astrologic şi zodiacal, momentul echinocţiului de primăvară. Este o sărbătoare foarte veche a lumii tătare, în care se celebrează Anul Nou (din persană - nev: nou, ruz: an) şi sosirea primăverii.
Potrivit tatar-tatarman.blogspot.ro, pentru comunitatea tătară din Dobrogea Nawrez este unul din cele mai aşteptate evenimente ale anului. Femeile pregătesc casa şi curtea în întâmpinarea Nawrez-ului şi gătesc diferite mâncăruri tradiţionale. Se vopsesc ouă, existând şi o vorbă precum că până nu cade coaja de ou pe jos nu vine primăvara.
Bărbaţii merg la geamie rugându-se pentru un an îmbelşugat iar la întoarcere, prin faptul că aduceau vestea acasă, "oficializau" sosirea primăverii.
Copiii merg la colindat vecinii şi rudele împodobind o creangă de copac înverzită cu flori de primavara (nawrez şeşekleri) ...
Nawrez keldî korînîz
Korîmnîgîn berînîz
Cennet bolsîn cerînîz
A za, nawrezîm mubarek.

(...)
Fiecare dintre cei colindaţi adaugă la acel bayrak (steag), de fapt o creangă înmugurită, diferite obiecte precum batiste, marame, batice, şi le dăruiesc copiilor ouă vopsite, fructe, dulciuri ori bani.
În prezent nu se mai practică decât în cadrul unor festivităţi organizate, cu scopul conservării acestui frumos obicei tradiţional tătăresc.