Noul Cod Penal, respins de Curtea Constituţională Superimunitatea aleşilor nu a fost acceptată

Curtea Constituţională a României a decis miercuri că modificările aduse Codului Penal sunt neconstituţionale. Astfel, CCR respinge superimunitatea parlamentarilor şi aleşilor locali.
Modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 sunt neconstituţionale,  precizează Curtea Constituţională.
Preşedintele CC, Augustin Zegrean, a declarat miercuri, înaintea discutării sesizărilor privind modificările aduse Codului Penal, că situaţia funcţionarilor publici este reglementată într-o lege, dar Codul Penal are o altă viziune asupra acestei categorii, precizând: "O să desluşim asta".
Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cele ale PDL privind modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 au fost discutate de judecătorii Curţii Constituţionale (CC) în şedinţa de miercuri.
Întrebat, la intrarea în sediul Curţii Costituţionale, dacă parlamentarii sunt diferiţi de alţi funcţionari publici, preşedintele CC Augustin Zegrean a răspuns: "Aici este, până la urmă, un joc de cuvinte. Ei spun că nu sunt funcţionari publici, nu aceasta este tema aici în discuţia asta. Problema este că situaţia funcţionarilor publici este reglementată într-o lege a funcţionarilor publici - vorbim de 188 -, dar aici este vorba de funcţionari publici în general. Codul Penal are o altă viziune asupra funcţionarilor publici. O să desluşim asta".
Întrebat dacă cei care dau banii înapoi după ce fac abuz în serviciu ar trebuui să fie scutiţi de pedeapsă, Zegrean a spus: "După ei, da".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională în 12 decembrie 2013, arătând în actul transmis CC că modificările aduse Codului Penal, în urma cărora s-ar putea concluziona că anumite persoane "sunt deasupra legii", neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie, pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept.
Potrivit instanţei supreme, prin modificarea legii, în sensul că sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, dar şi prin schimbările aduse la conflictul de interese, "s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal şi art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese prevăzută în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept".
Conform deciziei ICCJ de sesizare a CC, diferenţa de tratament juridic instituită prin modificările Codului penal nu are o "justificare obiectivă şi rezonabilă", în condiţiile în care conduce la "excluderea incidenţei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile".
Decizia de sesizare a Curţii Constituţionale a fost luată de Secţiile Unite ale instanţei supreme, la două zile după adoptarea modificărilor de către Camera Deputaţilor.
sursa:rtv.net