Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
O problemă de matematică veche de peste 300 de ani a fost rezolvată. Victoria i-a adus matematicianului un premiu!
O problemă de matematică veche de peste 300 de ani a fost rezolvată. Victoria i-a adus matematicianului un premiu!
20 Mar, 2016 17:27
ZIUA de Constanta
2134
Marime text
2134
Marime text
La vârsta de 10 ani, în 1960, Andrew Wiles a găsit din întâmplare, în biblioteca locală, o carte numită The Last Problem, în care era detaliată o problemă de matematică veche de 357 de ani. Acum, Sir Andrew Wiles, profesor de matematică la Universitatea Oxford din Marea Britanie, a fost decorat cu prestigiosul premiu Abel 2016, considerat a fi Premiul Nobel al lumii matematice. Oferit de Academia Norvegiană de Ştiinţe şi Litere, premiul are o valoare financiară de peste 700.000 de dolari, scrie sciencealert.
Soluţia, care are un volum de 200 de pagini, a fost rezultatul unei perioade intense de cercetare ce a durat şapte ani, timp în care Wiles a predat la Universitatea Princeton.
La acea vreme, tânărul Wils a fost vrăjit de rezolvarea problemei, nerealizând la acea vreme că încercarea îi va ocupa următorii 30 de ani din viaţă.
Teorema lui Fermat este o teoremă de analiză matematică, numită astfel după Pierre de Fermat. Ea dă o metodă de a găsi punctele de maxim și minim ale unei funcții derivabile. Valoarea derivatei în aceste puncte este 0. Astfel, problema determinării punctelor de maxim și minim ale unei funcții se reduce la obținerea soluțiilor unei ecuații.
Această ultimă teoremă a lui Fermat a rămas nerezolvată pentru cel mai mult timp din istoria matematicii, scrie sciencealert.com. La mijlocul secolului XIX, Academia Franceză instituie un premiu de 3000 franci (o sumă enormă atunci) pentru o demonstrație completă a teoremei.
Enunțul este simplu:
Ecuația
nu are soluții dacă n>2 este număr natural, iar x,y,z sunt numere întregi nenule.
Demonstrații pentru numere prime mai mici ca 100 au fost date aproximativ în aceeași perioadă, de către matematicianul german Ernst Kummer.
În 1908, magnatul german Paul Wolfskehl alocă uriașa sumă de 100.000 de mărci celui ce va demonstra teorema ('oferta' fiind valabilă până în 2007).
După apariția calculatoarelor electronice, au fost abordate cazuri particulare pentru valori tot mai mari ale lui n; prin anii 1980,erau elucidate toate cazurile în care n<4.000.000.
În ultimii ani de dinaintea găsirii demonstrației complete pentru orice n>2, matematicienii erau convinși că prin metode elementare nu se mai poate aduce nimic nou.
Sursa foto: sciencealert.com
La acea vreme, tânărul Wils a fost vrăjit de rezolvarea problemei, nerealizând la acea vreme că încercarea îi va ocupa următorii 30 de ani din viaţă.
Teorema lui Fermat este o teoremă de analiză matematică, numită astfel după Pierre de Fermat. Ea dă o metodă de a găsi punctele de maxim și minim ale unei funcții derivabile. Valoarea derivatei în aceste puncte este 0. Astfel, problema determinării punctelor de maxim și minim ale unei funcții se reduce la obținerea soluțiilor unei ecuații.
Această ultimă teoremă a lui Fermat a rămas nerezolvată pentru cel mai mult timp din istoria matematicii, scrie sciencealert.com. La mijlocul secolului XIX, Academia Franceză instituie un premiu de 3000 franci (o sumă enormă atunci) pentru o demonstrație completă a teoremei.
Enunțul este simplu:
Ecuația
nu are soluții dacă n>2 este număr natural, iar x,y,z sunt numere întregi nenule.Demonstrații pentru numere prime mai mici ca 100 au fost date aproximativ în aceeași perioadă, de către matematicianul german Ernst Kummer.
În 1908, magnatul german Paul Wolfskehl alocă uriașa sumă de 100.000 de mărci celui ce va demonstra teorema ('oferta' fiind valabilă până în 2007).
După apariția calculatoarelor electronice, au fost abordate cazuri particulare pentru valori tot mai mari ale lui n; prin anii 1980,erau elucidate toate cazurile în care n<4.000.000.
În ultimii ani de dinaintea găsirii demonstrației complete pentru orice n>2, matematicienii erau convinși că prin metode elementare nu se mai poate aduce nimic nou.
Sursa foto: sciencealert.com
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
