obiectivbr.ro Victoria Primăriei. Italienii de la Fin.Co.Ge.Ro învinşi la Curtea de Arbitraj

Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional Bucureşti a tranşat în favoarea Primăriei Brăila litigiul cu italienii de la Fin.Co.Ge.Ro • Curtea a stabilit că partea italiană trebuie să plătească municipalităţii aproape 3 miliarde de lei vechi cu titlu de redevenţă plus accesorii şi cheltuieli de arbitraj • mai important, a girat demersul autorităţii locale de a rezilia contractul cu partea italiană pentru proiectul investiţional estimat la 20 milioane euro “Dunăre Center Brăila”, la care nu s-a pus nici măcar o singură cărămidă • “Acesta a fost un contract controversat şi toată lumea s-a ferit de-a lungul anilor să înceapă o astfel de acţiune de reziliere”, a comentat fostul viceprimar Alexandru Dănăilă, iniţiatorul acţiunii, potrivit obiectivbr.ro.

 Primăria Brăila a obţinut prima victorie în bătălia cu italienii de la Fin.Co.Ge.Ro: Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional Bucureşti a tranşat în favoarea autorităţii locale litigiul cu partea italiană iniţiat de municipalitate, pe parcursul anului trecut. Curtea a admis pretenţiile financiare ale Brăilei ridicate la contractul de concesiune pentru terenul de pe faleza Dunării, aproape 3 miliarde de lei vechi cu tot cu dobânzi. În plus, mult mai important, a girat demersul municipalităţii de a rezilia acest contract cu partea italiană. Hotărârea arbitrală este obligatorie părţilor înscrise în litigiu dar poate fi atacată pe calea civilă, prin promovarea unei contestaţii în anulare la Curtea de Apel Bucureşti. Cel mai probabil, cei de la Fin.Co.Ge.Ro vor iniţia această procedură după ce vor fi trimise părţilor decizia motivată pe speţa de la Brăila. Italienii mai au încă un litigiu, pe o speţă oarecum similară, de data aceasta cu statul român, la Curtea de Arbitraj de la Londra. “Este o primă victorie şi felicit echipa care se ocupă de acest litigiu”, a transmis primarul Marian Dragomir la aflarea veştii. “Am reuşit să câştigăm şi să luăm bani de la o firmă care la Constanţa, de exemplu, a câştigat câteva milioane de euro”, a comentat la rândul său fostul viceprimar Alexandru Dănăilă, cel în mandatul căruia s-a demarat acţiunea împotriva italienilor.

Hotărârea arbitrală este obligatorie părţilor. Poate fi învestită şi cu titlu executoriu

Un prim pas important în procesul declanşat anul trecut de către Primăria Brăila în litigiul privind contractul de concesiune cu italienii de la Fin.Co.Ge.Ro. Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional Bucureşti de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României s-a pronunţat în favoarea autorităţii locale, în sensul că a admis cererea reclamantei şi obligă pârâta la plata redevenţei şi a accesoriilor aferente în cadrul contractului de concesiune. “Zilele trecute, ni s-a comunicat faptul că s-a pronunţat o sentinţă arbitrală prin care s-a spus că se admite în parte cererea reclamantei, adică a primăriei Brăila, şi, în consecinţă, obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 252.917 lei, reprezentând redevenţe neachitate şi majorări. Suma nu este cu mult mai mică decât a cerut iniţial municipalitatea generată de o diferenţă de calcul a dobânzii. Mai precis, noi am avut un calcul fundamentat pe prevederile codului fiscal, iar curtea a dorit şi un calcul pe baza prevederilor ordonanţei privind dobânda legală pentru comercial şi bănuim că s-a ales această ultimă modalitate de calcul. Urmează să ne parvină decizia motivată şi vom vedea acolo exact argumentele şi cum a apreciat Curtea această speţă”, ne-a declarat secretarul general al Primăriei, Ion Drăgan. De asemenea, sursa citată a punctat că arbitrii care s-au pronunţat în această speţă comercială au mai obligat partea italiană şi la plata sumei de circa 18.000 lei cu titlu de cheltuieli de arbitrare.

În ce priveşte rezilierea contractului de concesiune a terenului, Curtea de Arbitraj a apreciat că Primăria Brăila a avut o atitudine corectă în relaţia contractuală cu partea italiană. “Noi am parcurs deja procedura rezilierii contractului invocând pactul comisoriu care era prevăzut în contractul de concesiune, iar instanţa a acceptat practic varianta noastră. Când municipalitatea a notificat rezilierea ne-am fundamentat decizia pe nerespectarea prevederilor contractuale de către partea italiană. Urmează să avem o motivare a acestei hotărâri de artbitraj, iar după aceea partea care consideră că este nedreptăţită de acea motivare poate să depună o acţiune în anulare, pe parte civilă, la Curtea de Apel în circumscripţia căreia a vut loc arbitrajul, ceea ce înseamnă că în cazul nostru ar fi Curtea de Apel Bucureşti, iar asta în termen de o lună de la data comunicării hotărârii arbitrale”, a explicat Drăgan. 

În concluzie, la acest moment, rămâne, practic, în vigoare rezilierea contractului de către autoritatea locală, precum şi obligaţia părţii italiene de a plăti sumele stabilite de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, iar asta în contextul în care deciziile curţii sunt definitive şi obligatorii. Mai precis, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă “hotărârea arbitrală este obligatorie şi, urmare a comunicării către părţi, are efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive şi obligatorii. Ea se aduce la îndeplinire de bunăvoie de către partea împotriva căreia s-a pronunţat, de îndată sau în termenul arătat în hotărâre. La cererea părţii câştigătoare, hotărârea arbitrală se învesteşte cu formulă executorie. Încheierea de învestire se dă de către instanţa judecătorească, fără citarea părţilor, în afară de cazul în care există îndoieli cu privire la regularitatea hotărârii arbitrale, când se vor cita părţile. Hotărârea arbitrală învestită cu formula executorie constituie titlu executoriu şi se execută silit întocmai ca şi o hotărâre judecătorească”.

 Dănăilă: “Dacă se vrea, se poate. Nu trebuie să ne fie frică!”

Cum demersul rezilierii contractului cu Fin.Co.Ge.Ro şi iniţierea litigiului la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional, a avut loc în mandatul fostului viceprimar, Alexandru Dănăilă, reporterii “Obiectiv” i-au solicitat un punct de vedere pe acest subiect. “Vreau să-i felicit pe oamenii din primărie care s-au implicat, alături de mine, în demersul cu rezilierea contractului. Ce-i drept, urmează o fază de contestaţie în anulare, dar este o cale excepţională de atac şi nu ştiu ce şanse de reuşită ar avea un astfel de demers. Atitudinea primăriei în raport cu cei care au contracte de toate felurile cu autoritatea locală este una deosebit de importantă şi trebuie să inspire încredere celor care vin să cumpere, să concesioneze, sau să facă afaceri aici, în municipiu, astfel încât să fie clar pentru toţi că aplicăm legea în mod unitar şi nediscriminatoriu. Acesta a fost un contract controversat şi toată lumea s-a ferit de-a lungul anilor să înceapă o astfel de acţiune de reziliere. La momentul respectiv eu şi echipa de la Primărie ne-am hotărât că indiferent de faptul că este sau nu controversat, toate părţile trebuie să respecte prevederile acelui contract, iar cine nu, să plătească despăgubiri. A fost primul demers de acest gen din activitatea recentă a Primăriei Brăila, un litigiu pe care nu mulţi s-au arătat interesaţi să şi-l asume, mai ales că dacă pierdeam ar fi fost o pată pe obrazul celor care ne-am apucat de acest demers. Dar iată că, în final, am reuşit să câştigăm şi să luăm bani de la o firmă care la Constanţa, de exemplu, a câştigat câteva milioane de euro pe o speţă similară cu noi. Ideea este că dacă se vrea, se poate. Nu trebuie să ne fie frică!”, a comentat, vizibil încântat de reuşită, Alexandru Dănăilă. Sursa citată a subliniat că, odată terminat arbitrajul, acel teren va trebui să revină la municipalitate, fiind un pas important pentru reîntregirea suprafeţei de teren din faleza Brăilei, “iar proiectul Falezei ar trebui să fie o prioritate pentru municipiu în viitorul exerciţiu bugetar”. Dănăilă a mai spus că trebuie avut în vedere ca, pe viitor, toate contractele propuse spre reziliere sau în curs de reziliere să se finalizeze într-o procedură în care municipalitatea să ceară şi să obţină despăgubiri prentru faptul că nu s-au realizat obiectivele contractuale pentru care şi-a dat acordul şi şi-a asumat nişte obligaţii, la un moment dat. “Mai departe, ar fi păcat ca municipalitatea, prin primar şi aparatul propriu, să nu încerce să se folosească de efectele pozitive ale unui astfel de câştig şi să nu încerce să multiplice exemplul, mai ales că ştim cu toţii, chiar foarte bine, că este posibil să pierzi un proces cu dreptatea de partea ta”, a încheiat Dănăilă.


“Dunăre Center Brăila”, o afacere eşuată. Lamentabil

Întreaga poveste a afacerii cu italienii de la Fin.Co.Ge.Ro Spa a debutat în 2005, când, în mandatul fostului primar liberal Constantin Sever Cibu, a fost aprobată în CLM scoaterea la licitaţie în vederea concesionării a unui teren în suprafaţă de circa 8.600 mp pe Faleza Dunării, în zona străzii Griviţa, pentru realizarea unui complex multifuncţional sub denumirea “Dunăre Center Brăila” (hotel, săli de conferinţă, spaţii de alimentaţie publică, spaţii de recreere). Contractul cu italienii s-a semnat în primăvara anului 2006 dar nu s-a realizat nimic din ce se planificase. Partea italiană a acuzat administraţia publică locală, în frunte cu fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, la vremea respectivă, Gheorghe Bunea Stancu, de rea-credinţă după ce CJ Brăila, prin arhitectul judeţului, a refuzat să elibereze un aviz necesar demarării lucrărilor. Ulterior, după semnarea contractului de concesiune, a intervenit şi criza economică globală, care a dat peste cap planurile italienilor, aceştia modificându-şi planurile, în sensul că s-au gândit să construiască apartamente spre vânzare în loc de camere de hotel. Evident că asta a stârnit reacţii în contradictoriu în rândul consilierilor municipali atunci când, în 2013, au fost puşi în faţa unui plan urbanistic zonal - PUZ modificat faţă de înţelegerea iniţială. Într-un final s-a reuşit printr-o hotărâre a CLM să se lămurească cât de cât apele cu proiectul tehnic al italienilor şi să li se mai netezească un pic drumul spre obţinerea autorizaţiei de construire. Dar asta după ce Fin.Co.Ge.Ro a ameninţat că va cere daune de aproximativ 5 milioane euro. CLM a aprobat la vremea respectivă acel PUZ cu speranţa că Brăila va scăpa de ameninţarea cu plata daunelor de milioane de euro şi că italienii se vor apuca efectiv de construit. Cel mai recent episod din saga acestei afaceri s-a derulat în vara lui 2014 când, în cadrul unei şedinţe extraordinare a CLM, consilierii au votat pentru perfectarea unui acord între municipalitate şi partea italiană, care solicitase o serie de facilităţi. La schimb autoritatea locală a avut pretenţia stabilirii unor termene clare privind punerea în aplicare a investiţiei. Într-un final însă înţelegerea respectivă, la pachet cu întreg proiectul “Dunăre Center Brăila”, având o valoare estimată la circa 20 milioane euro, au eşuat.

Încă un arbitraj, de data asta cu statul român

Separat de litigiul recent soluţionat la Curtea de Arbitraj Comercial de la Bucureşti, italienii de la Fin.Co.Ge.Ro cer României despăgubiri de 327 milioane euro pentru eşecul proiectelor investiţionale de la Brăila şi Constanţa. În cazul nostru, este vorba despre proiectul imobiliar “Dunărea Center Brăila” şi mai vechiul proiect cu aeroportul dintre Brăila şi Galaţi. Fin.Co.Ge.Ro acuză autorităţile locale că nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurg din contractele de concesiune, ori că au refuzat, în mod nejustificat, îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acorduri comerciale, toate cu impact asupra activităţii companiei care nu şi-a putut duce la bun sfârşit proiectele investiţionale. Speţa se află pe masa de lucru a arbitrilor Curţii de Arbitraj de la Londra, unde dosarul a fost înregistrat, în 2015.


Articol preluat de pe site-ul: obiectivbr.ro

Sursă foto: obiectivbr.ro