Pe cine acuză Vlad Alexandrescu de „acțiuni directe de intimidare”

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a transmis Grupului pentru Dialog Social printr-o scrisoare deschisă că un coleg din Guvern a exercitat acțiuni directe de intimidare.
 
Vlad Alexandrescu spune în scrisoarea publicată de Revista 22, că „în aceste zile, impresionat de susținerea acordată de către societatea civilă”, se simte dator să explice ce crede „că se întâmplă în jurul Ministerului Culturii”.
 
„Prin multe decizii și acțiuni ale mele am deranjat grupuri de interese foarte variate. Unele au fost foarte vizibile, cum ar fi interesele de la Roșia Montană sau de la Cathedral Plaza din București. Ele mi-au adus încercări directe de intimidare, am fost chemat în Parlament să dau socoteală, sunat de oameni politici. Când am oprit dărâmarea casei Nanu-Muscel din Piața Romană am fost sunat chiar de un coleg de Guvern, cu intimidare directă. Apoi, am fost convocat la ASE la o ședință de 'înfierare', condusă de fostul rector al ASE, actualmente președinte al Senatului ASE, același om care a interzis accesul la Biblioteca ASE pentru consultarea tezelor de doctorat susținute în acea Universitate. Faptul că, în mai multe ședințe de Guvern, m-am pronunțat în favoarea retragerii imediate a titlurilor de doctor în cazuri de plagiat notorii și că am reușit să împiedic adoptarea pachetului de acte normative propuse de ministrul Curaj, adoptare care ar fi însemnat amânarea cu aproape un an a retragerii oricărui titlu, mi-a adus o adversitate rece a acelor miniștri care erau implicați”, a menționat ministrul Vlad Alexandrescu în scrisoare.
 
Ministrul a ținut să mai specific faptul că la Muzeul de Artă al României, Roxana Theodorescu, aflată acolo de 22 de ani, a fost evaluată de o comisie compusă din Anca Oroveanu, Ruxandra Demetrescu și Călin Dan, și a obținut nota de 8,73, adică o notă sub 9, ceea ce a permis organizarea unui concurs deschis. La acest concurs, cu un juriu internațional (a fost invitat pentru prima oară în România un specialist de la Muzeul Luvru, cu gândul de asocia Luvrul în viitor la activitățile Muzeului), Ruxandra Theodorescu (care s-a prezentat din nou) a fost clasată a treia, iar poziția întâi a fost obținută de Călin Stegerean, de la Cluj, arată ministrul. Ministrul spune că Roxana Theodorescu a depus împotriva lui o plângere în care l-a amenințat cu o acțiune a DNA și cu punerea sub sechestru asigurator a bunurilor sale până la concurența sumei de 500.000 de euro.
 
Alexandrescu a mai menționat că la Muzeul Țăranului Român, Virgil Nițulescu, inculpat într-un dosar penal instrumentat de DNA în legătură cu acordarea avizului de declasare pentru anexele Palatului Șuțu din București, pe vremea când era secretar general în Ministerul Culturii, a pierdut concursul pentru un nou mandat, în fața lui Vintilă Mihăilescu. Comisia de concurs, „de excelenți specialiști”, a fost alcătuită din Zoltan Rostaș, Șerban Sturdza, Sorin Alexandrescu.
 
Ministrul spune că la Muzeul Național de Istorie, de 14 ani închis pentru lucrări de consolidare interminabile întreprinse cu o firmă condusă de un „afacerist penal”, Ernest Oberlander-Târnoveanu se află și el la încheierea mandatului de director și așteaptă evaluarea de sfârșit de mandat peste două luni, în contextul în care "este contestat în legătură cu achiziții de piese descoperite cu ajutorul detectoarelor de metale", susține Alexandrescu.
 
Vlad Alexandrescu mai arată că soția directorului de la Muzeul Național de Istorie, Irina Oberlander-Târnoveanu, este consiliera lui Sergiu Nistor, consilierul președintelui pentru Cultură. „Ei împreună au reușit să îl convingă pe președinte să vorbească împotriva mea. Ei doresc numirea lui Ernest Oberlander-Târnoveanu ca ministru al Culturii. Evident, e un imens conflict de interese la mijloc. Oberlander-Târnoveanu a fost ani de zile directoarea CIMEC la Institutul Național al Patrimoniului”, se mai arată în scrisoare.
 
Vlad Alexandrescu susține că a întâlnit rezistență atunci când a vrut să reformeze modul de desfășurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de directori în instituțiile de cultură, amintind în acest sens numele lui Ion Caramitru.

 
„Când am vrut să reformez Ordonanța 189, care reglementează accesul la concursurile de directori în instituțiile de cultură, am întâlnit imense rezistențe. Am dorit să lărgesc condițiile de studii, de la licență în domeniu, cum este acum, la licență, masterat sau doctorat în domeniu, cum ar trebui să fie, pentru a lărgi bazinul de selecție a candidaților. Am vrut să elimin reglementarea unui concurs 'închis' pentru directorii care au obținut mai mult de nota 9 la evaluarea finală după cei 5 ani de directorat, pentru a da și altor candidați posibilitatea să se prezinte, pentru a lărgi concurența și a permite comisiilor de concurs să aibă de unde alege. M-am izbit de rezistența lui Caramitru și a unor directori de teatre în funcție. Totuși nu am abandonat, și am constituit un grup de lucru pentru schimbarea legii, în care i-am invitat și pe ei și pe oameni din sectorul cultural independent”, a declarat Vlad Alexandrescu în scrisoare.
 
Mai mult de atât, acesta specifică faptul că strategia sa de a asocia sistematic sectorul cultural independent la grupurile de reflecție pe care le-a creat pentru regândirea legislației „a iritat din cale-afară instituțiile publice de cultură”, obișnuite să conteze pe un buget fix, fără să se gândească la vreo atragere de fonduri din alte surse.
 
„Nu vreau să continui această înșiruire de fapte, căci am ales doar câteva elemente care să vă poată da o idee despre acele 'reacții furibunde' pe care am afirmat că mandatul meu de ministru al Culturii le generează. În momentul de față, cred că o reacordare a încrederii prim-ministrului în mandatul meu și în reforma pe care am început-o ar fi singura cale prin care aceste reacții ar putea fi stopate, măcar pentru o perioadă”, a conchis Vlad Alexandrescu în scrisoarea transmisă Grupului pentru Dialog Social.