Peste zaptezeci de mii de musulmani români sărbătoresc Kurban Bayramul

Peste şaptezeci de mii de musulmani din ţara noatră sărbătoresc începând de astăzi, timp de patru zile, Kurban Bayram-ul. În timpul Sărbătorii Sacrificiului din religia musulmană se fac pelerinaje care se încheie cu sacrificarea unui berbec, taur, sau chiar o cămilă, în numele lui Allah. Şeful Cultului Musulman din România, muftiul Iusuf Muurat a declarat pentru ziariştii de la agenţia Agerpres că pelerinajul numit "hacilik" se face după un ritual strict, repetând pelerinajul iniţiat al Profetului Mohammed, în primul mileniu creştin, la locurile sfinte ale religiei islamice, de la Mecca, Muntele Arafat şi oraşul Medina, dar şi puterea sacrificiului pentru credinţa în Creator, probată de Profetul Ibrahim.

Kurban Bayram-ul comemorează, la sfârşitul pelerinajului, gestul de sacrificiu al profetului Ibrahim ( Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care, pus să aleagă între dragostea faţă de propriul şi singurul său fiu şi adoraţia Creatorului Allah, optează pentru confirmarea devotamentului faţă de divinitate. "Pentru a-şi exprima credinţa necondiţionată şi supunerea faţă de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Creatorul, văzându-i hotărârea şi nestinsa credinţă, îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului. Astfel că lama cuţitului taie gâtul animalului şi nu pe cel al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului, ceremonie ce reconfirmă anual credinţa în Allah" - a precizat muftiul Iusuf Muurat.

Tradiţia sacrificării unui animal (berbec, oaie, miel, cămilă, bivol sau capră) de către fiecare musulman adult şi înstărit, a apărut în anul al II-lea al islamului, având semnificaţia unui gest de bunăvoinţă şi adorare faţă de Allah. Potrivit afirmaţiilor făcute de muftiul Muurat, "Meniul pentru Bayram se prepară cu o zi înainte, fiind alcătuit din ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, iahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac), diverse prăjituri şi tradiţionalele baclavale (în formă de triunghi sau pătrate) rulouri însiropate cu miere - saraiglii.

În ajunul sărbătorii, gospodinele fac curăţenie în case, primenesc aşternuturile şi decorează podelele şi pereţii, aşternând cele mai bune coverturi, covoare şi alte ţesături decorative, lucrate de mână din fire aurii şi de mătase". Conform tradiţiei musulmane, familiile reunite vizitează în prima zi a sărbătorii, mormintele rudelor sau ale celor dragi şi fac rugăciuni în casele celor decedaţi. După amiază, la masa tradiţională de Kurban Bayram, se fac urări între membrii familiei, se aduc omagii persoanelor în vârstă, copiii primesc daruri, dulciuri şi bani, iar musafirii sunt stropiţi cu parfum şi serviţi cu ciocolată, cafele, fructe, baclavale, fistic, alune şi suc.