Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
13:48 23 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Portul Tulcea, la zece metri de o tragedie cu zeci de victime!

ro

17 Jul, 2011 21:44 4064 Marime text

g755g47.jpgO navă cu pavilion cambodgian a lovit vineri un grup de nave în portul Tulcea, datorită unei defecţiuni tehnice. Deşi a cauzat doar daune materiale minore, cargoul a lovit şi o navă de transport în care se aflau aproximativ 50 de pasageri ce se pregăteau să plece spre Sulina.

Zeci de martori au asistat la întreaga scenă desfăşurată ieri în jurul orei 18 în portul Tulcea, într-o zonă de promenadă de la malul Dunării. Deşi zecile de vapoare comerciale care tranzitează zona rar mai atrag atenţia localnicilor, traiectoria cargoului cambodgian „Captan Salim" a ieşit în evidenţă imediat.
„Eram pe un pontoon alăturat şi am văzut că nu are traiectoria clasică la trecerea prin port. Mi-am dat seama că are o problem la instalaţia de guvernare şi că va lovi ceva, deşi au încercat să arunce ancora şi au dat maşina pe înapoi" povesteşte Dan Drăgan, fost timonier pe nave oceanice.

A lovit nava muzeu Republica

Cargoul scăpat de sub control a lovit un grup de nave acostat în zona falezei, destul de uşor însă datorită manevrelor echipajului, provocând doar daune uşoare.
„Au lovit zbatul de la tribord, nava a fost presată puternic, practice ne-au mutat de pe loc, s-a deteriorate şcondrul, gruiul manual, nu se ştie cum stă restul structurii, vom vedea" spune cel care se ocupă de navă, Gheorghe Avădanei.
Cuprinşi de panică mai mulţi clienţi ai navei-muzeu pe care funcţionează şi un restaurant, au fugit pe mal.
„Lumea s-a panicat când au văzut ditamai vaporul, normal că ne-am speriat, mi-a stălcit şi o navă rapidă ce valorează cam 35.000 de euro, urmează să estimăm pagubele" spune şi Iulian Diaconu, patronul firmei ce administrează restaurantul de pe Republica.

Panică maximă pe rapida de Sulina

Cargoul scăpat de sub control a lovit şi nava rapida „Olexii Stahorskii", acostată la ponton în amonte de Republica. În acel moment la bordul navei de transport se aflau aproximativ cincizeci de pasageri care urmau să pleca spre Sulina la ora 18.Unii dintre aceştia au fugit spre mal, alţii s-au refugiat pe pontonul de acostare.
„Cargoul venea de pe Dunăre, spre noi, spre rapidă. Prima dată a lovit două bărci, după care a intrat într-un ponton, apoi a deviat uşor şi a intrat în rapidă. Eu mă aflam pe ponton aşeptam să urc în rapida de Sulina", spune Nicolae Nicolau (18 ani), din Tulcea.
Martorii spun că s-au temut de o tragedie atunci când cargoul se îndrepta spre nava de pasageri.


„Dacă nu se amortize de Republica cine ştie ce se întămpla dacă intra direct în rapida de Sulina, nu ştiu câţi apucaseră să iasă, putea să îi stălcească, să o scufunde, Doamne Fereşte, că fiarele se repară, dar oamenii nu" povesteşte Florin Papadatu, un sulinean ce se afla la o sută de metri de locul accidentului.
Imediat după eveniment pasagerii au găsit curajul de a se îmbarca pe nava rapida care a plecat spre Sulina trecând chiar pe lângă cargoul ce o lovise cu puţin timp în urmă.

Click pe poze pentru fotogalerie!

Defecţiune tehnică

Din primele verificări efectuate de autorităţi a rezultat că nava „Captan Salim" a deviat de la direcţia de marş din cauza blocării cârmei pentru o scurtă perioadă de timp.
„Cu toate că a lansat ancora din tribord şi a pus maşina la înapoi, nava maritimă a presat pe grupul de nave producând avarii unor nave staţionate. Nu au fost victime, nu s-a produs poluare, şenalul navigabil nu a fost blocat. Nava a fost ancorată în rada portului Tulcea de la Mila 36, asistată de un remorcher, pentru cercetări şi inspecţie PSC" spune Petrică Rade, purtător de cuvânt al Autorităţii Navale Tulcea.

Republica, o filă din istoria României


Construită în Austria în 1883 nava „Republica" a fost la un moment dat nava de comandament a Marinei Militare Romăne şi a rămas una dintre puţinele nave cu zbaturi care încă mai funcţiona pînă acum cîţiva ani.
Construită în anul 1883 în Şantierul naval Linz din Austria, nava a purtat iniţial denumirea de „Csobanc". Vasul a avut destinaţia de navă de război, fiind înscrisă în categoria fregatelor de fluviu în armata austro-ungară la 1888. După acel prim război mondial, în timpul efemerei Republici a Sfaturilor din Ungaria a primit numele de „Munka". Ulterior, vasul a fost preluat ca pradă de război de statul romăn, numele său schimbându-se în „Căpitan Comandor Constantin Păun", numele unui erou român din timpul Primului Război Mondial.
La 30 decembrie 1947, vasul a fost rebotezat cu numele „Republica". A fost din nou rebotezată, potrivit măsurilor postdecembriste de revenire la vechile denumiri ale navelor militare, ca şi „Locotenent Comandor Vasile Păun".
Ulterior, în anul 2003, vasul şi-a primit înapoi numele de Republica.
La bordul navei au urcat de-a lungul vremii personalităţi de prim rang cum ar fi generalul Von Mackensen - comandantul frontului austro-ungar din timpul Primului Război Mondial, amiralul Wulf - comandantul Flotilei Dunărene a Marinei austro-ungare, Gheorghe Gheorghiu Dej - prim secretarul Partidului Muncitoresc Român, Nichita Sergheevici Hrusciov - secretarul general al Uniunii Sovietice, precum şi faimosul amiral sovietic Gorscov - fondatorul flotei de război moderne a U.R.S.S. şi comandantul flotei sovietice. De altfel legenda spune că în 1957, după un chef monstru pe acest vapor, Hrusciov şi-ar fi dat acordul pentru retragerea trupelor sovietice din ţară, fapt ce avea să se finalizeze peste un an.

Terasă-muzeu

Consiliul Local Tulcea a preluat nava în anul 2003 cu scopul de a o transforma într-un muzeu plutitor dar şi pentru a se organiza plimbări pe Dunăre, chiar şi nunţi.Din păcate nava nu s-a mai mişcat, cu propriile forţe, de la mal decăt de două ori, rămănînd ulterior şi fără aviz de mediu datorită faptului că pierdea mult ulei de motor.Odată trecută în administrarea societăţii Transport Public, s-a încercat rentabilizarea ei, prin transformarea în terasă

Sursa: Adevarul.ro
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii