Președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs în cadrul celei de-a 63-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare NATO.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut luni, 9 octombrie a.c., la Palatul Parlamentului, o alocuțiune în cadrul celei de-a 63-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare NATO.
 
Prezentăm în continuare textul alocuțiunii:
 
'Domnule Președinte al Adunării Parlamentare a NATO,
 
Domnule Secretar General al NATO,
 
Domnule Președinte al Senatului,
 
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
 
Doamnelor și domnilor,
 
Sunt onorat să particip astăzi la deschiderea sesiunii plenare a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO. Mă bucură faptul că este deja a treia dată când la București se desfășoară o reuniune anuală a Adunării, conturând astfel o veritabilă tradiție a României.

 
Adunarea Parlamentară a NATO este un for unic prin rolul său în consolidarea relației transatlantice și în promovarea valorilor și a principiilor care asigură fundamentul Alianței.
 
Doresc să salut prezența în România a Secretarului General al NATO, domnul Jens Stoltenberg. Participarea domniei sale reconfirmă legătura strânsă dintre Adunarea Parlamentară NATO, care a fost mereu un partener valoros de dialog, și structurile de decizie aliate, cu atât mai importantă în contextul actual internațional de securitate.
 
Doamnelor și domnilor,
 
Actuala sesiune se desfășoară într-un moment important pentru Alianță, în care procesul de adaptare a NATO la un context de securitate marcat de provocări numeroase și diverse este în plină desfășurare.
 

Ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei din 2014 și a preocupărilor majore de securitate pe care aceasta le-a generat, Alianța a demarat un amplu proces de adaptare.
 
Astfel, NATO a luat măsuri substanțiale de consolidare a posturii sale de apărare și descurajare, precum și de dezvoltare a rolului său în proiectarea stabilității dincolo de granițele sale.
 
În condițiile agravării climatului european de securitate, acest proces a continuat, în 2016 și în 2017, cu o serie de decizii istorice legate de întărirea flancului estic al Alianței, precum și de asumarea unui rol mai vizibil în ceea ce privește provocările din vecinătatea sudică.
 
Procesul de implementare a acestor decizii continuă, iar parlamentelor naționale le revine un rol structural în respectarea de către statele membre a angajamentelor asumate, inclusiv în alocarea resurselor necesare apărării.
 
În acest sens, salut discuțiile cuprinzătoare care au avut loc în aceste zile la București.
 
Temele incluse pe agenda acestei sesiuni reflectă, de o manieră cuprinzătoare, prioritățile la nivel aliat, iar concluziile desprinse și recomandările formulate sunt o contribuție importantă la discuțiile aliate în pregătirea Summitului NATO din 2018.
 
Distins auditoriu,
 
România va continua să fie un aliat responsabil și un partener de dialog de încredere, așa cum a demonstrat și până acum.
 
Am devenit un contributor relevant la asigurarea securității în plan regional, în spațiul euro-atlantic și la nivel internațional.
 
Astfel, am alocat 2% din PIB pentru apărare, începând cu acest an pentru cel puțin 10 ani, pe baza acordului pe care l-am propus, ca Președinte al României și al Consiliului Suprem de Apărare a țării, la începutul mandatului meu, un acord între toate partidele politice parlamentare.
 
Din acest procentaj, fondurile destinate achizițiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung aproape la 40%.
 
Eforturile naționale în acest sens s-au concretizat prin aprobarea, în luna august, de către Consiliul Suprem de Apărare a țării, a Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026, după ce în luna mai Parlamentul României a aprobat inițierea procedurilor pentru opt programe majore de înzestrare. De asemenea, România și-a asumat implementarea tuturor țintelor de capabilități agreate în cadrul Alianței.
 
În egală măsură, participăm la măsurile de consolidare a prezenței aliate pe flancul estic, atât în regiunea Mării Negre, cât și în Polonia.
 
După cum știți, România și-a asumat rolul de națiune-cadru pentru Brigada multinațională de pe teritoriul său, pe care o voi vizita astăzi împreună cu Secretarul General Stoltenberg. România a lansat, de asemenea, inițiativa numită Combined Joint Enhanced Training, pentru a permite aliaților să-și antreneze trupele în exerciții în toate cele trei componente: terestră, aeriană și maritimă.
 
Avem un aport important la operațiile și misiunile aliate, mai ales la misiunile Resolute Support din Afganistan și la KFOR.
 
Astfel, în Afganistan suntem al patrulea contributor ca număr de militari și al doilea din punctul de vedere al forțelor pentru operații speciale.
 
Oferim asistență concretă țărilor partenere atât din vecinătatea estică, cât și din cea sudică. Totodată, participăm la eforturile Coaliției Internaționale împotriva ISIS, România sprijinind astfel, concret, deciziile de creștere a rolului NATO în combaterea terorismului.
 
Toate aceste contribuții sunt o investiție în propria noastră securitate și dovedesc angajamentul nostru ferm pentru asigurarea păcii durabile la nivel internațional.
 
Summitul NATO de anul viitor va fi o nouă etapă importantă pentru consolidarea măsurilor Alianței pentru întărirea securității în Europa. Voi prezenta în cele ce urmează perspectiva României în acest scop.
 
Astfel, pot spune că este din nou momentul întăririi parteneriatelor: în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Alianței, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective și a rezilienței interne în fața diversității de amenințări cu care ne confruntăm.
 
Acestea sunt completate de parteneriatele externe cu statele interesate să coopereze cu Alianța pentru menținerea păcii și securității, precum și pentru a-și dezvolta capacitatea de apărare. și, nu în ultimul rând, parteneriatul NATO cu Uniunea Europeană.

 
Parteneriatul transatlantic dintre America de Nord și Europa rămâne o dimensiune esențială a securității noastre comune. În interiorul NATO, o legătură transatlantică solidă constituie motorul însuși al securității aliate, care este legată esențial de aplicarea eficientă a articolului 5 din Tratat.
 
Întâlnirile pe care le-am avut în acest an cu Președintele Trump au fost foarte importante, pentru că ele au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României, și pentru apărarea colectivă.
 
Trebuie să întărim în continuare această relație vitală, atât prin găsirea împreună de soluții la problemele de securitate actuale, cât și printr-o contribuție echitabilă la împărțirea responsabilităților care ne revin, ceea ce înseamnă și creșterea investițiilor în apărare.
 
În al doilea rând, parteneriatele dintre noi, membrii Alianței, trebuie să fie mai tari ca oricând. Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaților estici, în cadrul prezenței înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarității și unității aliate.
 
Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței, la sporirea eficacității și coerenței acesteia. Prezența înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile.
 
De asemenea, diferențele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului și cele din Sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă.
 
În plan intern, aceste măsuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acțiuni de întărire a rezilienței, îndeosebi de protecție a infrastructurii civile în fața agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informațional.
 
Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea și nu este o amenințare pentru Rusia, așa cum a arătat Alianța și la Varșovia.
 
Însă, în relația cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare și coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziție puternică de apărare și descurajare.
 
În al treilea rând, este necesară consolidarea vastei rețele de parteneriate ale Alianței cu toate statele care văd în NATO un partener de cooperare — pentru dezvoltarea capacităților proprii de apărare ale fiecărui partener, a rezilienței la amenințările cu care se confruntă, de la cele hibride la terorism. România va continua să susțină activ acest efort.
 
Nu în ultimul rând, întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană este o prioritate. Salut eforturile Secretarului General NATO în această direcție și îl asigur de sprijinul deplin al României.
 
Am mai spus-o și o repet: chiar dacă Uniunea va face pași relevanți în dezvoltarea dimensiunii apărării — la care România dorește să participe încă de la început, acești pași trebuie făcuți în strictă complementaritate cu Alianța.
 
Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană și NATO — acestea sunt opțiuni complementare, și nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung.
 
Doamnelor și domnilor,
 
Astăzi, mai mult ca oricând, este necesar ca Alianța să fie întărită în continuare. România, ca aliat responsabil, va face tot ce-i stă în putință în acest scop.
 
Vă încurajez, doamnelor și domnilor parlamentari, să sprijiniți acest efort, în legislativele pe care le reprezentați. NATO nu este o alianță puternică doar prin măsurile de apărare colectivă, ci prin valorile sale. Dacă aceste valori sunt bine apărate, aceasta este cea mai valoroasă contribuție la securitatea noastră!
 
Vă mulțumesc!