Procurorul General Tiberiu Nițu l-a revocat din funcție pe procurorul lui Dragnea Rechizitoriul referendumului fraudat este pe masa Codruței Kovesi

Lucian Papici, șeful secției a I-a din DNA, a fost revocat din funcție la ora 17.00 de procurorul general al României, Tiberiu Nițu. El a fost delegat în funcție la cererea Laurei Kovesi începând cu 23 septembrie. Lucian Papici a finalizat astăzi ancheta în dosarul privind frauda de la referendumul de anul trecut privind demiterea președintelui Romaniei. Rechizitoriul este pe masa Laurei Codruța Kovesi.
Potrivit unor surse judiciare, Tiberiu Nițu a semnat astăzi patru ordine: de revocare a delegării pe funcția de șef de secție în cazul procurorului Lucian Papici și cea de revocare a delegării adjunctului șef de secție, Mariana Alexandru. Este vorba de conducerea Secției I din DNA de Combatere a Corupției.
 
Tiberiu Nițu i-a delegat, pentru următoarele trei luni, la conducerea Secției pe procuroarea Iuliana Bendeac (șef de secție) și pe procurorul Viorel Cerbu (adjunct șef secție).
Decizia de revocare a lui Papici fost luată după ce Tiberiu Nițu abia îl delegase în funcție, pe 23 septembrie, pentru următoarele șase luni. Lucian Papici a finalizat astăzi ancheta în dosarul "Referendumul fraudat" și a decis trimiterea lui Liviu Dragnea în judecată. Rechizitoriul făcut de Lucian Papici este la verificat la procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.
Potrivit unui comunicat al Parcehtului General, Papici și Alexandru au fost revocați din funcții deoarece ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a transmis, potrivit legii, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) noile propuneri de procurori pentru funcțiile de conducere din DNA.
În replică, Laura Kovesi susține că Tiberiu Nițu nu a respectat Regulamentul Direcției, potrivit căruia pentru delegările în funcții de conducere trebuie o recomandare din partea ei, recomandare care nu a fost solicitată în prealabil de Procurorul general Nițu. În plus, cererile de revocare a celor doi procurori au fost transmise DNA la orele 17.00.
Potrivit surselor citate, Iuliana Bendeac este de doi ani în DNA, iar cel mai cunoscut rechizitoriu este cel al judecătoarei Carmen Mladen, acuzate de șantaj, și a fost unul dintre procurorii, alături de procurorul-șef serviciu Gheorghe Popovici, care au lucrat la dosarul ȘANTAJ LA FELIX TV.
Viorel Cerbu a instrumentat dosarul permiselor de la Argeş, precum şi numeroase cazuri ce au vizat procurori, judecători, avocaţi şi poliţişti, iar recent le-a deferit justiţiei pe Viorica Dinu şi Antonela Costache de la Tribunalul Bucureşti.
Papici și Alexandru, dușmanii demnitarilor corupți
Potrivit unor surse judiciare, Laura Codruța Kovesi voia să propună rocada în aceste două funcții, Mariana Alexandru- șef de secție, Lucian Papici- adjunct de șef de secție. Lucian Papicia a deținut timp de două mandate funcția de șef de secție și nu o mai putea ocupa.
Lucian Papici este șeful Secției 1 de Combatere a Infracțiunilor de Corupție din cadrul DNA din 2007 şi a condus mai multe anchete complexe privind dosarele unor parlamentari sau magistraţi. “Cel mai interesant mi s-a părut totuși cazul Voicu, pentru că e legat foarte mult de așa-zisele rețele obscure din magistratură. Cazul acela m-a impresionat cel mai mult, mai mult decât dosarul Năstase”, povestea Lucian Papici, într-un interviu.
 
Papici si Mariana Alexandru au instrumentat impreuna dosarul fostului senator PSD Cătălin Voicu. Alexandru a instrumentat si dosarul fostului ministru PDL al Tineretului și Sportului, Monica Iacob Ridzi. Numele ei rămâne legat de anchetele împotriva fostului premier Adrian Năstase. Mariana Alexandru a fost practic anchetatorul principal care a reușit să îl trimită pe Năstase în spatele gratiilor.
Ca procuror sef de sectie, Papici a girat toate marile dosare în care au fost demnitari: Adrian Năstase, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu, Gigi Becali (Valiza), Decebal Traian Remeș (Caltaboșul), toate cazurile de magistrati corupti, politisti, vameși, etc. Ca anchetator de caz, Papici a lucrat impreuna cu Mariana Alexandru în dosarele lui Adrian Nastase si împreună cu Gheorghe Bocșan în dosarul Portul Constanța. Mariana Alexandru a fost numită de Laura Codruta Kovesi în funcția de adjunct al secției I.

Rechizitoriul lui Liviu Dragnea
Rechizitoriul se află depus la mapa procurorului șef Laura Codruta Kovesi, care are la dispoziție câteva zile pentru a citi dosarul. Potrivit unor surse judiciare în cauză sunt vizați 70 de inculpați, dosarul având 81 de volume. Așa după cum a dezvăluit ”Evenimentul Zilei” premierul Victor Ponta a cerut procurorilor anticorupţie, de două ori la rând, să fie audiat ca martor al apărării colegului său de partid şi de guvern Liviu Dragnea. Procurorii DNA i-au respins solicitările, considerând irelevantă mărturia primului ministru.
Acuzațiile
Pe 6 septembrie 2012 s-a început urmărirea penală față de vicepremierul Liviu Dragnea. Procurorii din cadrul DNA îl acuză pe Dragnea de folosire a influenței politice, în scopul obținerii de foloase necuvenite, asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane, - instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.
Și-a folosit influența
În rezoluția de începere a urmăririi penale, procurorii au reținut că există indicii temeinice că, în calitate de secretar general al unui partid politic, învinuitul Dragnea Nicolae Liviu și-a folosit influența și autoritatea funcției în vederea obținerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezențe de minimum 60% la votul de la referendumul din 29.07.2012, care să garanteze validarea acestuia. Astfel, acesta a inițiat o asociere formată din numeroase persoane (președinți și membri ai secțiilor de votare coordonați de responsabili locali și județeni, președinți de organizații județene și locale, precum și primari ai partidului), iar scopul asocierii era săvârșirea de infracțiuni prevăzute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.
Sistemul informatic
În acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrâns de persoane să obțină, în timp real, informații despre numărul de votanți și modul cum s-a votat în secțiile de votare. Astfel, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenței la urne, identificând secțiile de vot cu prezență slabă. Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine și recomandări cu conținut ilicit, destinate coordonatorilor și/sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea măririi artificiale a numărului de votanți.
A făcut presiuni asupra președinților de secții de votare

De asemenea, Dragnea Nicolae Liviu a constituit un sistem național de influență pentru a determina autoritățile publice centrale, județene și locale aflate sub controlul politic al formațiunii politice, de a se implica în:
- exercitarea de presiuni asupra președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot și a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători;
- folosirea unei urne mobile în condiții contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen și aprobate corespunzător);
- obținerea pe căi ilicite de informații, în fiecare oră, despre numărul de persoane care și-au exercitat dreptul de vot și despre modul în care s-a votat în unele secții de votare; - practicarea votului multiplu;
- denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator specializate să identifice votul multiplu;
- practicarea „turismului electoral” – adică a deplasării organizate de importante mase de persoane, cu ajutorul autobuzelor, pentru a vota multiplu, atât în secția de votare la care au fost arondați, cât și la alte secții de votare din țară;
- falsificarea de semnături în numele unor persoane decedate, ce au rămas înscrise pe listele electorale;
- falsificarea de semnături ale multor alegători, plecați din țară în momentul referendumului;
- votul exercitat de minori, interziși judecătorești și persoane cărora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotărâre judecătorească penală;
- neaplicarea autocolantelor cu mențiunea „VOTAT” pe cărțile / buletinele de identitate ale votanților.

sursa: evz.ro