Raport oficial Miliarde de euro, furate anual de la bugetul de stat

Controalele Curţii de Conturi din ultimii ani şochează prin amploarea prejudiciului creat bugetului de stat tocmai de către instituţiile statului. Vorbim de prejudicii de peste 10 miliarde de euro, adică jumătate din suma împrumutată de România de la finanţatorii externi (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană) în 2010. Şi totul nu este decât vârful aisbergului.

Potrivit preşedintelui Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, inspectorii instituţiei au constatat ca instituţiile statului au produs anul trecut un prejudiciu bugetului de stat estimat la aproximativ două miliarde de euro. O sumă care echivalează cu cea atrasă de România de pe pieţele internaţionale în luna octombrie a acestui an prin vânzarea de obligaţiuni. Sau aproape cât rata plătită anul aceste de România către Banca Mondială şi Comisia Europeană (1,8 miliarde de euro) pentru creditul luat în 2010. Ce am fi putut face cu aceşti bani dacă ei nu ar fi fost sifonaţi tocmai de cei puşi să aibă grijă de modul în care sunt cheltuiţi? Păi, de exemplu, puteam să construim 333 de kilometri de autostradă ( la un cost mediu de 6 milioane de euro/km), puteam asigura finanţarea în acest an a programului naţional de luptă împotriva tuberculozei prin alocarea a 60 de milioane de euro (şi nu 4 milioane de euro cât s-a alocat) sau puteam reface toată in-frastructura de irigaţii prin alocarea unui miliard de euro. Rezultatele controalelor făcute în 2014 s-au lăsat deja cu sute de dosare la DNA şi Parchetul General, cele două instituţii de anchetă având acum sarcina să recupereze prejudiciul creat.

Alocații pentru proiecte SF

Una dintre metodele folosite pentru subtilizarea banului public a fost realizarea a tot felul de studii de prefezabilitate şi fezabilitate pentru proiecte care nu au mai devenit niciodată realitate.

În ultimii zece ani, ministerele și alte instituţii de stat au cheltuit pentru mâzgălirea acestor hârtii 140,16 milioane de lei. Acest lucru a fost posibil pentru că la nivelul există o bază de date referiMinisterului Finanţelor nu toare la instituţiile publice ale ordonatorilor principali de credite, care să permită ministerului monitorizarea acestora și prioritizarea eficientă a investiţiilor, susţine Curtea de Conturi.

Topul marilor risipitori

- Ministerul Educaţiei Naţionale a cheltuit 855.360 lei pentru studii de prefezabilitate pentru proiecte care ulterior au fost abandonate;
- Ministerul Mediului a aruncat pe geam 140.372 lei pentru studii de prefezabilitate care au rămas încuiate în sertar;
- Ministerul Afacerilor ex-terne a plătit 86.091,96 lei anul trecut pentru un studiu de prefe-zabilitate abandonat ulterior;

- Academia Română a „investit" 18.699,72 lei în studii de prefezabilitate pentru pro-iecte născute moarte.

Sursa: Jurnalul.ro