Oficial, de la DNA Reţineri importante în urma percheziţiilor de ieri de la Constanţa şi alte judeţe

În completarea informaţiilor  privind efectuarea unor percheziţii la 28 de locaţii situate în municipiul Bucureşti şi în mai multe localităţi din judeţele Constanţa, Ilfov, Buzău şi Prahova, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
 
„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 17 și 18 octombrie 2016, a următorilor inculpaţi:

• BUCURA CĂTĂLIN,
• IVĂNESCU GEORGE,
• ZLOTEA GHEORGHE,
• CÎRCIUMARU CONSTANTIN,

 
toţi asociaţi  la  societățile comerciale de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice implicate în activitatea infracțională, care  și-au împărțit funcțiile de management, în sarcina cărora s-a reţinut săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată, ca autori și/sau complici,
 
POPESCU GHEORGHE COSMIN, administratorul special al uneia dintre societăţile comerciale implicate, după intrarea acesteia în insolvenţă,în sarcina căruia s-au reţinut infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată,
 
VASILESCU CĂTĂLIN FLORIAN, administrator a două societăţi comerciale, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată,
 
SĂVOIU SORIN VASILE, director general al unei societăţi cu activitate de cultivare a strugurilor, în prezent lichidată, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată,
 
LASCU CRISTIAN GEORGE, la data faptelor director al Direcţiei de politici şi legislaţie în domeniile vamal şi nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, TĂNASE IRINA, la data faptelor şef al Direcției de Autorizări din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV), TOMA IOANA, la data faptelor director general al Direcţiei generale juridice din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,
 
ultimii trei menţionaţi fiind funcţionari publici în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
 

În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt:
 
În perioada 2010-2014, patru societăți cu activitate de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, deținute sau controlate de Ivănescu George, Bucura Cătălin, Zlotea Gheorghe şi de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului  de stat prin sustragerea  de la plata obligațiilor fiscale.  Activitatea infracţională s-a desfăşurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos.
 
Cauzele producerii acestui prejudiciu, identificate în cauză, sunt:

• autorizarea, cu încălcarea dispozițiilor legale, a trei  antrepozite  fiscale de producție alcool și băuturi alcoolice deținute de societăți;
• sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor și a altor obligații fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive, care au mărit taxa deductibilă;
• îngăduința funcționarilor publici care nu au îndeplinit actele la care erau obligați și nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru a opri activitatea antrepozitelor, deși societățile au înregistrat lună de lună obligații fiscale restante, iar cuantumul acestora a crescut constant.

Astfel, în cazul a trei antrepozite fiscale de producție, Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a încălcat legea în procedura de autorizare, prin adoptarea unor soluții de admitere a cererilor în alte condiții decât cele legale.
 
După autorizarea societăților ca antrepozite fiscale, funcționarii publici cu atribuții de serviciu în materie nu au îndeplinit actele la care erau obligați în virtutea acestora și astfel, timp de doi ani, autorizațiile nu au fost suspendate, deși lună de lună societățile comerciale în cauză au acumulat obligații fiscale restante, inclusiv accize și TVA.
 

Societățile comerciale vizate în prezenta cauză s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive care au avut ca scop mărirea cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibilă.
 
În temeiul deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare, societățile menționate au susținut ulterior că au de încasat bani de la bugetul de stat, astfel că împotriva lor să nu fie luate măsurile prevăzute de lege care să le oblige să plătească obligațiile fiscale restante.
 
Trei dintre  societățile comerciale vizate de anchetă au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinși furnizori în scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă, astfel încât, printr-o eventuală compensare ori rambursare, această sumă să poată acoperi celelalte obligații fiscale pe care societățile le înregistrează din activitatea de producție a băuturilor alcoolice.
 
De exemplu, în perioada septembrie 2012-iunie 2014,  una dintre societăţile cu activitate de producere şi comercializare băuturi alcoolice a înregistrat de la furnizorii săi facturi de avans în valoare de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro), plus TVA de 388.959.854 lei (aproximativ 86 milioane de euro).
 
Menționăm că suma de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro - totalul care rezultă din facturile emise de furnizorii artificiali ai societăţii respective) este atât de mare, încât ar putea fi comparată cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internațional în perioada 2012 – 2015 ori cu împrumutul contractat de România de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în 2011.
 
Deși la momentul intrării în insolvență (aprilie 2012), societatea respectivă nu înregistra, aparent, obligații restante către bugetul general consolidat, la data de 31.08.2014, conform unei adrese a finanţelor publice locale, respectiva societate figura cu obligaţii totale de plată la bugetul general consolidat, acumulate după deschiderea procedurii de insolvenţă, de 162.825.923 lei (aproximativ 36 milioane de euro).
 
În aceeași perioadă, o altă societate  din cele vizate de anchetă a înregistrat în contabilitate facturi emise de furnizorii artificiali pentru o sumă totală de 1.702.851.601 lei (aproximativ 370 milioane de euro), din care 288.939.019 lei (aproximativ 65 milioane de euro) TVA.
 
Scopul pentru care şi această societate a înregistrat facturile de avans în contabilitate a fost, ca și în cazul anterior, pe de o parte, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată și de la plata altor obligații fiscale restante, în special accize, iar, pe de altă parte, obținerea unor sume de bani de la bugetul general consolidat.
 
La momentul deschiderii procedurii insolvenței, în luna martie 2012, nici această societate nu avea în mod aparent datorii către bugetul general consolidat. Potrivit declarațiilor depuse de societate. Inspecțiile fiscale efectuate ulterior deschiderii procedurii insolvenței au arătat că societatea avea obligații fiscale provenite în principal din modul de calcul a taxei pe valoarea adăugată. La data de 07.10.2014,  datoriile însumau 90.180.097 lei.
 
Toate cele trei societăți comerciale au solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și au susținut că, împotriva unei societăți aflate în insolvență, nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligațiile fiscale restante.
 
Inculpaţilor li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
 
Inculpaţii IVĂNESCU GEORGE, BUCURA CĂTĂLIN, ZLOTEA GHEORGHE, CÎRCIUMARU CONSTANTIN, POPESCU GHEORGHE COSMIN, VASILESCU CĂTĂLIN FLORIAN, SĂVOIU SORIN VASILE, LASCU CRISTIAN GEORGE şi TĂNASE IRINA urmează să fie prezentaţi la data de 18 octombrie 2016, la Curtea de Apel Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar inculpata TOMA IOANA cu propunere de arest la domiciliu.
 
În acelaşi dosar se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte 40 de persoane.
 
În cauză, procurorii anticorupție au beneficiat de sprijinul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.
 
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.


Citeşte şi Percheziții de amploare: Un acționar la Murfatlar, adus cu mandat la DNA