Retrocedări cu „cântec“ anchetate de zece ani (I) Radu Mazăre, Nicușor Constantantinescu și alte 11 persoane, cercetate pentru terenurile Federalcoop (rechizitoriu)

În scandalul retrocedărilor „cu cântec“ care par să zguduie țara mai ales în ultimele luni, afacerile cu terenuri de la Constanța ocupă cu detașare un loc fruntaș. Dincolo de mega-procesul în care edilul Radu Mazăre, împreună cu zeci de funcționari ai Primăriei Constanța, evaluatori și notari publici, sunt judecați în Capitală pentru cum, cui și cât au restituit din moșiile constănțene confiscate în perioada regimului comunist – așa încât Cristi Borcea a devenit „moștenitor“ al boierului Jules Movilă –, noi fapte au fost puse sub semnul întrebării de magistrați. În dosarul cu numărul 23989/212/2013, magistrații Judecătoriei Constanța, în completul prezidat de judecătorul Cristina Radu, au hotărât retrimiterea cauzei la parchet și continuarea cercetărilor penale efectuate față de primarul Constanței și mai multe persoane într-un alt caz de retrocedare „cu cântec“, reclamat de reprezentanții Federalcoop Constanța și Complex Turistic Dobrogea SRL.
 
Este vorba despre Radu Ștefan Mazăre, edilul municipiului Constanța, Nicușor Daniel Constantinescu, președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, Constantin Racu, fost director al Direcţiei Administraţie Publică din Primăria Constanța, în prezent avocat, Aurel Butnaru, Nicolae Nemirschi, fost ministru al Mediului și fost viceprimar al Constanței, Dan Miron, Ecaterina Prodan, Ramona Dospinescu, Dănuț Moisoiu, Marcela Frigioiu, Veaveghiul Borali, Constantin Babuș și Bogdan Ghițulescu.
 
Împotriva lor, reprezentanții Federalcoop Constanța și Complex Turistic Dobrogea SRL au formulat numeroase plângeri penale, de-a lungul a circa zece ani. De asemenea, facem precizarea că dintre cei enumerați anterior, primarul orașului, alături de șeful suspendat al CJC, de Constantin Racu, Dan Miron, Ramona Dospinescu și Bogdan Ghițulescu sunt judecați, la Curtea de Apel București, din 2008, în dosarul Retrocedărilor din Constanța.
 
Totodată, nu este de trecut cu vederea peste faptul că, la rândul său, Veaveghiul Borali apare ca martor în dosarul Campusului Social Henri Coandă, cauză în care Radu Mazăre și afaceristul Morgenstern Avraham sunt cercetați sub control judiciar. Asta, în timp ce Constantin Babuş, fostul director al Direcţiei de Administrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Constanţa, a fost condamnat definitv cu suspendare în cauza cunoscută generic „Mita de la Primărie“.
 
Revenind la dosarul nostru, Federalcoop Constanța și SC Complex Turistic Dobrogea SRL îl acuză pe edilul Mazăre și pe ceilalți reprezentanți ai primăriei de faptul că ar fi înstrăinat în mod nelegal peste 8.000 mp din oraș, creând, în opinia lor, un prejudiciu de milioane de euro. Interesant însă, pe lângă întreaga operațiune reclamată, este traseul mai degrabă sinuos pe care plângerile penale l-au parcurs, vrând-nevrând, o dată ajunse la diferitele unități de parchet. Pe scurt, reclamațiile par să fi fost pasate între procurori mai ceva ca mingiile de ping-pong, așa încât până să ajungă să se investigheze propriu-zis ceva, faptele denunțate s-ar fi prescris.
 
Povestea propriu-zisă începe demult, în 2003, când pe fir intră Holland Development Group, firmă adusă în atenția publică de numărul terenurilor retrocedate în favoarea sa de către Primăria Constanța, aspect anchetat în mega-procesul privind retrocedările „cu cântec“ menționat anterior. În ce privește legătura cu Federalcoop, faptele par să stea în modul următor: în Dispoziția nr.3332/2003 a primarului, se arată că în august 2001 Ștefania Carmen Dragne-Gardef, împreună cu Eleonora Lavinia Gardef, Cornelia Gardef și Adrian Sorin Mugur Cănănău au solicitat, în baza Legii 10/2001 „restituirea în natură a imobilului, situat în Parcul Tăbăcărie, suprafața de 100.000 mp, iar în situația în care nu este posibilă restituirea în natură să se atribuie măsuri compensatorii în echivalent“. Interesant este faptul că, deși notificarea familiei Gardef datează din 2001, dispoziția de resituire datează abia din 2003, mai exact, după ce a intrat pe fir Holland Development. Astfel, în același document al primăriei se mai pomenește contractul de cesiune de drepturi litigioase  „autentificat sub nr. 3337/17.09.2003 încheiat între notificatori în calitate de cedenți și SC Holland Development Group SA, în calitate de cesionar“, precum și contractul „de cesiune de drepturi litigioase nr. 1069 din septembrie 2003 încheiat între SC Holland Development Group SA în calitate de cedent și Ene Daniel, în calitate de cesionar“.
 
Familia Gardef vinde drepturile litigioase către Holland Development
 
Punând lucrurile cap la cap, notificarea inițială datează din 2001, doi ani nu se întâmplă nimic la primărie, în 2003 familia Gardef vinde drepturile litigioase către Holland Development, iar lucrurile par să se pună, în sfârșit, în mișcare la primărie. Așa că, înainte de sfârșitul anului 2003, la două luni după noile notificări transmise de Holland Development, instituția decide aprobarea lor: „se atribuire în compensare SC Holland Development Group SA (...) suprafața de teren de 133.694,9 mp situat în intravilanul municipiului Constanța, în valoare de 2.249.795 usd, conform schiței anexă“. Iar ceea ce pune probleme, în viziunea celor de la Federalcoop și Complex Dobrogea, este schița anexă, prin care, alături de alte suprafețe din Constanța, sunt atribuiți 7.990,13 mp „teren liber H. Dobrogea“ (pct.7) și respectiv alți 200 mp „teren liber H. Dobrogea (parcare)“ (pct. 15). În fapt, reprezentanții Federalcoop și Complex Dobrogea au arătat însă la instanță, aproape 10 ani mai târziu, că „în anul 2003 făptuitorii au vândut 200+7990,13+63,71 mp teren prorpietate de stat aflat în administrarea Federalcoop suprafață protejată de art. 187  din Legea 109/1996 a cooperației de consum“.

 
„S-a perturbat grav activitatea Corpului D al Complexului Dobrogea“
 
Cei 63,71 mp, spun reclamanții, nu ar fi fost nominalizat în tabelul anexă, fiind vorba de o suprafață aflată sub Complexul Turistic Dobrogea, prin înstrăinarea căreia „s-a perturbat grav activitatea Corpului D al Complexului Turistic Dobrogea“, după cum au arătat reclamanții în actele depuse la instanță. „Înstrăinarea“ acestui teren a avut loc pe data de 22.08.2003, în cadrul licitației organizate de Primăria Constanța, adjudecată de Carmen Peter, pentru suma de 112.519.050 de lei, sumă care însă se dublează nici două luni mai târziu, când câștigătoarea vinde mai departe terenul, către SIM Holding Cleaner.Potrivit documentelor oficiale, firma în prezent este în faliment, iar asociat este Ciprian Hanți. Revenind la tranzacția de mai sus, terenul de 63,71 mp, spun reclamanții,  fusese atribuit spre folosință Federalcoop Constanța în baza art. 187 din Legea 109/1996, potrivit căruia „terenurile atribuite cooperației își păstrează acest regim pe toată durata existenței construcțiilor aflate în proprietatea cooperației de consum“. Iar referitor la terenurile acordate Holland Development din componența Complex Dobrogea, potrivit reclamanților, „în zonă, un teren are ca preț de piață cel puțin 500 euro/mp astfel încât totalul este de 8353,84 mp x 500 euro/mp = 4.176.928 euro, valoare ce depășește cu mult suma de 200.000 lei“. Interesant, însă, este faptul că, deși eventualele nereguli reclamate de Federalcoop și Complex Dobrogea au fost aduse de ani buni în atenția anchetatorilor, așa cum reiese din documentele depuse la instanță, în tot acest timp dosarele au fost plimbate între parchete, așa încât pentru unele dintre presupusele infracțiuni ar fi intervenit prescripția răspunderii penale.
În ediția următoare vom prezenta întregul parcurs al dosarelor și plângerilor penale formulare de reprezentanții societăților pretins păgubite, soluțiile date de procurori și hotărârile luate în instanță de către judecători, așa cum reies ele din documentele oficiale.
 
În ediția de mâine a cotidianului ZIUA de Constanța poate fi citită partea a doua a articolului.

Citește și 


Cui a mai retrocedat primarul Mazăre terenuri în valoare de peste două milioane de dolari