riseproject.ro Circulară la Guvern. Protejați pădurile, dar nu calculați pagubele! (video+documente)

Garda Forestieră a primit ordin să nu mai evalueze prejudiciile rezultate din tăierile ilegale de păduri. Decizia vine de la cel mai înalt nivel, sub forma unei directive a Ministerului Mediului, dar contrazice legea și îi bulversează pe inspectorii din teritoriu care susțin că rămân fără obiectul muncii, notează jurnaliştii de la riseproject.ro.

Inspectorii silvici sunt cei care trebuie să combată fenomenul defrișărilor ilegale și să stabilească prejudiciile. Cel puțin așa spune legea. Luna trecută, însă, li s-a spus oficial că evaluarea prejudiciului nu mai reprezintă o prioritate și că ar trebui să paseze această atribuție altor autorități.

Garda Forestieră a fost înființată anul trecut, sub acest nume, prin reorganizarea inspectoratelor silvice, iar scopul imediat al acestei măsuri a fost tocmai stoparea tăierilor ilegale, estimate atunci la 8,8 milioane de metri cubi anual. Adică aproape jumătate din tot lemnul care se valorifică legal. Pericolul iminent a dus la reformarea legislației printr-o ordonanță de urgență care motiva astfel utilitatea instituției: “Problematica tăierilor ilegale de arbori, fiind de siguranţă naţională, a făcut obiectul analizei în cadrul CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării – n.n.) organizat în data de 9 iunie 2015, unde s-a evidenţiat soluţionarea în regim de urgenţă a acestei problematici, inclusiv prin înfiinţarea Gărzilor Forestiere”.

Toate acestea se întâmplau însă anul trecut. Ministerul Mediului are acum altă viziune.

FĂRĂ EVALUĂRI ÎN TEREN

Noua directivă a fost comentată de un inspector al Gărzii Forestiere care a dorit să-i protejăm identitatea: “E o nebunie. Își doresc să nu mai constatăm pagubele. Să nu mai numărăm cioatele împreună cu Poliția, ci să trimitem sesizări la Parchete. Numai noi știm câte documente, care constatau prejudicii enorme, am trimis de-a lungul timpului și nu am primit niciun răspuns. Ne-au rugat să le comunicăm la minister decizia prin care am aprobat documentul, dar noi nu îl putem aproba în forma actuală. Nu știu ce vor face colegii mei ”.

Circulara din Ministerul Mediului

Circulara controversată a fost emisă de Erika Stanciu, secretarul de stat responsabil de păduri, iar argumentele demnitarului sunt următoarele: “Gărzile Forestiere sunt autorități ale statului, iar prejudiciile se stabilesc de către experți. Și aici ne referim la dosarele penale. Chiar dacă nu se menționează în document. Ei știu la ce se face referire. Nu trebuie să meargă în pădure ca să măsoare cioata un specialist de la Gardă. Îi degrevăm de o activitate de rutină, ca să aibă timp să își îndeplinească alte atribuții, să facă controale la agenții economici de exemplu.”


Experții consultați de RISE susțin însă că singura modalitate eficientă de evaluare a unui prejudiciu forestier trebuie făcută la firul ierbii. Ceea ce presupune măsurarea efectivă a cioatelor din pădure. Datele din teren sunt corelate apoi la controlul economic propriu-zis, când sunt verificate raportările oficiale ale firmei suspecte.

OAMENII CU DECIZIA

Consilierul personal al Erikăi Stanciu a condus la minister grupul de lucru care a elaborat directiva trimisă în iulie către Garda Forestieră. Îl cheamă Viorel Gheorghe Marinescu și a fost administratorul domeniului de vânătoare Balc, concesionat magnatului Ion Țiriac.

Erika Stanciu, demnitarul care a semnat documentul, provine din societatea civilă. A condus departamentul “Păduri și Arii Protejate“ al WWF România, organizație care militează pentru drepturile animalelor și împotriva degradării mediului.


Concomitent, Stanciu a mai coordonat ProPark (ONG activ în domeniul ariilor protejate) și a făcut parte din boardul Conservation Carpathia – fundație care a cumpărat masiv păduri în Carpați, în special în zona Rucăr-Bran, unde deține peste 10 mii de hectare. În mai multe cazuri, RISE Project a descoperit că firmele controlate de Conservation Carpathia au achiziționat păduri retrocedate ilegal.

Ministrul Mediului, Cristina Pașca-Palmer, lăuda în februarie eforturile Conservation Carpathia de a cumpăra în Valea Dâmboviței sute de hectare pe care ar urma să le reîmpădurească din fonduri europene. S-a întâmplat după ce ministrul împreună cu reprezentanții fundației au survolat zona cu elicopterul.

POLITICA FALIMENTARĂ

România riscă amenzi usturătoare din partea Comsiei Europene, după ce aceasta a declanșat anul trecut o investigație privind modul în care autoritățile noastre controlează și sancționează tăierile ilegale din păduri. De atunci, România este monitorizată atent, inclusiv la nivelul legislației care trebuie aliniată la cea europeană. Altminteri, riscă sancțiuni.

Într-un raport din luna mai, Academia Română a reclamat politica națională în domeniu, pe cât de falimentară, pe atât de nocivă pentru mediu: exportăm masiv lemn neprelucrat suficient. Altfel spus, companiile vând lemnul din pădure sub formă de materie primă, deci cu adaos comercial mic, în loc să vândă produse finite cu adaos comercial mare. Cum ar fi mobila, de exemplu. Raportul Academiei semnalează, practic, o presiune financiară uriașă pe pădurile din Carpați: companiile  solicită creșterea volumului de masă lemnoasă recoltată prin reducerea nejustificată a vârstei de tăiere.

Raportul Academiei

În schimb, ministrul mediului consideră că situația nu e chiar atât de dramatică. Tăiem anual 20 de milioane de metri cubi de lemn  din care doar 400,000 mc (bușteni – n.n.) merg la export, a spus Pașca-Palmer în iulie.

Numai că, nu exportăm doar bușteni, ci cherestea mai ales, plus alte produse semifinite din lemn – toate în cantități uriașe ce depășesc 2 miliarde de euro pe an. Concernul austriac Holtzindustrie Schweighofer, aflat în centrul unui scandal public major, domină topul exportatorilor de materie primă.

De cealaltă parte, s-a înjumătățit exportul de mobilă. Mai multe fabrici locale au falimentat în timp ce procesatorii de cherestea au înregistrat profituri rapide cu investiții minime.



Sursa: riseproject.ro