riseproject.ro Rețeta unui faliment energetic. Corupția noastră și praful rusesc

1,5 miliarde lei. La atât se ridică datoria care a băgat Complexul Energetic Hunedoara (CEH) în incapacitate de plată încă de la începutul anului, informează riseproject.ro. Un raport de inspecție fiscală obținut de RISE Project, confirmat și de administratorul judiciar al societății de stat, avertizează că termocentralele Mintia și Paroșeni sunt la un pas de faliment din cauza importurilor de cărbune. Altfel spus, CEH a vândut curent electric ieftin în timp ce cumpăra cărbune scump pentru materie primă, deci a mers în pierdere.

Cărbunele provine din Rusia, costă mult și e de proastă calitate. În perioada 2011-2013, CEH a importat peste 570.000 tone de cărbune, arată raportul fiscal, iar o tonă de cărbune rusesc a costat 436 lei. În paralel, același tip de cărbune extras din Valea Jiului costa 232 de lei/tonă, constată documentul intrat în posesia RISE.

Cărbunele rusesc a ajuns în România pe două trasee. Rusia, traderul internațional Vitol, portul Constanța – este unul dintre ele. Celălalt presupune un circuit de firme din Ungaria, controlate de un afacerist din Baia Mare. În cazul acesta, cărbunele a venit din Rusia prin Ungaria și a fost transportat în România de companiile lui Gruia Stoica, miliardar condamnat într-un dosar DNA legat tot de un contract de transport cărbune.

Filiera maghiară

În intervalul 2011-2013, patru companii din Ungaria și una înregistrată în Germania au livrat 132.000 tone de cărbune la poarta termocentralelor Mintia și Paroșeni, parte a CEH.

În total, cele cinci firme (Psycholucia KFT, Energo RU KFT, Energer GMBH, GR Carbon KFT) au încasat 9,5 milioane euro. Toate contractele au fost negociate cu CEH, în numele acestor companii, de către băimăreanul Victor Daniel Benga.

Fost sportiv, jucător de rugby, Benga a ocupat până în 2011 și postul de vicepreşedinte al clubului de handbal din Baia Mare. Este asociat în afaceri colaterale cu Dan Corneliu Pascariu, actual preşedinte al consiliului de supraveghere UniCreditBank și fost șef la Bancorex în anii ‘90.

Benga a inițat întreaga operațiune de import prin intermediul companiei ofshore Hardington Worldwide LLC – o căsuță poștală înregistrată în Washington, Statele Unite. În 2011, acest offshore a trimis o adresă prin care oferea spre vânzare 20.000 tone de cărbune energetic din rezerva de stat a Ungariei. Adresa a fost trimisă de la un număr de fax ce aparține companiei Royal FB Consulting, deținută de același Victor Daniel Benga. Pănă la urmă, CEH n-a mai încheiat contractul cu firma offshore din SUA, ci direct cu societățile din Ungaria și Germania, la care Benga a fost împuternicit sau acționar.


Pământ, în loc de cărbune

Mare parte din cărbunele ajuns la Hunedoara pe mâna lui Victor Benga a provenit din rezerva de stat a Ungariei, fiind originar tot din Rusia.

Raportul fiscal susține că CEH a importat, de fapt, mii de tone de praf de cărbune, iar mai multe surse au declarat pentru RISE Project că, într-unul dintre cazuri, praful de cărbune era amestecat cu pământ. Actele însă arătau altceva: huilă cu putere calorifică mare.

Importul de nimic a fost realizat printr-un contract semnat pe 31 octombre 2011 cu firma maghiară GR Carbon, una dintre cele cinci menționate mai sus. În acte, compania este deținută de un anume Kuchta Ferenc, dar contractul a fost negociat de același Victor Benga. CEH l-a parafat prin fostul director Mircea Tiberiu Borca, acum consilier local in Deva din partea PNL și aflat într-un scandal de incompatibilitate din cauza unei alte afaceri legată de complexul energetic.


Fiscul maghiar confirmă frauda

GR Carbon a fost înființată în Ungaria cu trei luni înaintea semnării contractului, iar datele colectate de autoritățile fiscale maghiare arată că firma a funcționat doar pe durata afacerilor cu termocentralele hunedorene.

Prin contract, GR Carbon s-a angajat să furnizeze 20.000 tone de cărbune dar, în final, a adus 16.000 tone pentru care a primit 1,1 milioane euro. Oficial, cărbunele a fost preluat de la TIG NONPROFIT KFT, societatea guvernamentală din Ungaria care administrează rezervele de stat.

Fiscul maghiar a verificat exporturile efectuate de GR Carbon în România și confirmă frauda: “Nu există date tehnice privind cărbunele. Luând în considerare prețul, avem dubii că datele tehnice indicate în facturi sunt reale. Trader-ul nostru a precizat că numai praful de cărbune de proastă calitate a fost livrat în România”.

De cealaltă parte, la noi, documentele de recepție emise de CEH în momentul livrărilor susțin negru pe alb că din Ungaria a venit cărbune energetic de bună calitate (cu proprietăți calorice ridicate, de 4900-5200 Kilocalorii/kilogram).

Importuri nejustificate și spălare de bani

În 2013, Corpul de Control al Ministerului Economiei a verificat importurile de cărbune realizate la Hunedoara, descoperind că o parte dintre acestea nu se justifică economic.

Cu această ocazie, ministrului Constantin Niță i-a fost atrasă atenția căFiscul din Ungaria investighează o operațiune de spălare de bani: “Autoritățile fiscale maghiare suspectează intrarea cărbunelui pe teritoriul comunitar din state extracomunitare cu documente fictive produse la nivelul societăților înmatriculate în zona lor de competență și posibilitatea spălării de bani având în vedere ridicări semnificative de sume în numerar din contul unei firme înmatriculate în Statele Unite”.

Singura companie americană prinsă în circuitul cărbunelui rusesc adus prin Ungaria este offshore-ul Hardington Worldwide LLC, reprezentat de Victor Benga.

Corpul de control îi solicita atunci în scris ministrului Constantin Niță permisiunea de a face investigații mai aprofundate în acest caz, ceea ce demnitarul a refuzat.

Contactat de RISE Project, Constantin Niță a spus inițial că nu știe despre despre ce notă este vorba, pentru ca mai apoi să revină și să explice că a trimis autorităților competente constatările Corpului de Control, că el nu îl cunoaște pe Victor Benga și că nu a fost de acord cu importurile de cărbune.

Victor Benga a refuzat să răspundă întrebărilor RISE Project.

DNA investighează aceste afaceri din 2015, dar până acum nu a fost pus nimeni sub acuzare.

Rezervistul Spetsnaz

Tot din Rusia au furnizat cărbune și firmele controlate de Boris Golovin: Power Coal Resources și Global International 2000.

Cel mai recent contract al Power Coal Resources datează din 2012, moment în care Boris Golovin deținea 30% din acțiunile companiei printr-o altă firmă-intermediar (Global Energy Investment).



Boris Golovin a fost ofițer al al trupelor speciale Spetsnaz din cadrul GRU – serviciul de spionaj al armatei ruse și a reprezentat în România interesele oligarhilor Oleg Deripaska și Igor Ziuzin.

În anii 2000, același Boris Golovin a fost implicat într-o altă afacere cu CEH, care a transformat retehnologizarea complexului într-un eșec costisitor.

Atunci, societatea Global International 2000, condusă de Golovin, a livrat către Termocentralei Mintia o turbină și un cazan cu care urma să fie modernizat un grup energetic din perimetrul industrial. Echipamentele au costat 21 de milioane de dolari și reprezentau compensarea unei datorii istorice din anii ’80, când România a participat la construcția combinatului Krivoi Rog din URSS, acum Ucraina.

În 2000, guvernul condus de Mugur Isărescu a decis printr-o ordonanță să compenseze datoria și, astfel, în locul celor 21 milioane de dolari, Federația Rusă urma să furnizeze echipamente energetice. Iar aceste echipamente au fost livrate în 2003 de compania în care era acționar Boris Golovin. Numai că n-au funcționat niciodată. Ruginesc și acum lângă Termocentrala Mintia, aflată și ea în pragul închiderii.

În schema de compensare a datoriei URSS față de România, adică direct în firma condusă de Boris Golovin, au fost implicați atât Horia Bejan – fost director în MInsiterul Economiei pe vremea lui Adrian Năstase, cât și Vasile Stângă – fost ofițer de contrainformații în Securitate și SRI, specializat în relația cu Rusia.

La finalul lui 2015, utilajele inutile aduse de Golovin au ajuns chiar să fie negociate într-un contract de furnizare de cărbune rusesc. Conducerea CEH dorea să le ofere traderului internațional Vitol în schimbul huilei, iar contractul urma să fie semnat fără licitație. Vitol avea deja pregătită cantitatea de cărbune necesară în depozitele sale din portul Constanța, dar afacerea nu s-a mai perfectat, contractul fiind oprit de Ministerul Energiei.

Trader internațional, în atenția DNA

Și importurile de cărbune realizate prin intermediul casei de comerț Vitol sunt investigate la DNA, după ce contractele au fost analizate de ANAF care, în 2013, a stabilit că termocentralele Mintia și Paroșeni au fost alimentate cu cărbune scump adus prin portul Constanța din Rusia, Africa și SUA.

În total, Vitol a livrat 440.000 tone și a încasat 57 milioane de dolari. ANAF precizează că huila energetică adusă de Vitol era mai scumpă decât cea extrasă în țară. Consecința? CEH a plătit 4 milioane de euro în plus.

Corporația Vitol a concurat pentru contractele de cărbune cu Unicom Holding SA, compania lui Constantin Iavorski – fost angajat al oligarhului rus, Roman Abramovici, și ex-ministru al energiei in Republica Moldova. Constantin Iavorski a fost asociat și cu Horia Bejan, partenerul tradițional al lui Boris Golovin.

Obiectiv strategic

Complexul Energetic Hunedoara asigură 5% din producția națională de energie electrică și împreună cu Complexul Energetic Oltenia asigură stabilitatea sistemului național energetic –  reprezentând, deci, o componentă strategică a economiei.

Sursa foto + video: www.riseproject.ro