Românii sunt cei mai dependenţi de televizor. Iată celelalte concluzii ale raportului ActiveWatch

Astăzi, pe tot mapamondul se sărbătoreşte Ziua Mondială a Libertăţii Presei, prilej cu care ActiveWatch - organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public - a făcut public raportul redactat în cadrul Programului FreeEx, care îşi propune consolidarea accesului la informații, a libertății presei și a libertății de exprimare.

Iată care au fost principalele evenimente din 2017-2018 cu impact asupra libertății de exprimare identificate de Liana Ganea, Maria Popa, Ionuț Codreanu, Răzvan Martin, Adrian Szelmenczi, Radu Răileanu, Mircea Toma, autorii raportului:

"· Instituțiile statului au acționat nu pentru a proteja exercitarea dreptului fundamental la liberă întrunire și protest, ci pentru a-l împiedica, indiferent de conținutul politic al adunărilor publice.
· Organele de ordine publică dau amenzi cetățenilor care le critică în spațiul online. O instanță a dispus dezactivarea unui cont de Facebook pentru postări jignitoare la adresa unui polițist. Un bistrițean a fost amendat de poliție cu 200 de lei pentru că folosit expresii și cuvinte jignitoare la adresa filialei PSD locale, într-o postare pe Facebook.
· Primăria Generală a Capitalei obstrucționează accesul cetățenilor și ziariștilor la informațiile de interes public și boicotează dreptul la organizarea de întruniri publice.
· Protagonistul unui protest cu caracter artistic a fost condus de jandarmeri la Spitalul de Psihiatrie „Obregia” din Capitală, unde i s-a inventat diagnosticul de „tulburări de adaptare” și a fost reținut mai multe ore.
· Infiltrarea mass-media de către serviciile de informații a fost reconfirmată printr-un comunicat oficial al SRI.
· Patroni din presa centrală și locală au zeci de dosare instrumentate sau trimise în judecată de DNA, DIICOT și Parchetul General.
· Coaliția PSD-ALDE a schimbat conducerile TVR și SRR și a încercat să schimbe și conducerea AGERPRES, prin încercarea de amendare, într-o manieră retrogradă, a legii de funcționare a agenției naționale de presă.
· CNA a devenit mai activ, față de anul anterior, dar sancțiunile nu reușesc în continuare să descurajeze derapajele grave ale presei.
· Autorități și instituții (cu finanțări publice) au exercitat diferite presiuni asupra libertății de exprimare în 2017: presiuni ale procurorilor și polițiștilor pentru divulgarea surselor jurnaliștilor, descinderi ale ANAF la o publicație în contextul publicării unor anchete incomode despre Liviu Dragnea, presiuni asupra unor magistrați care au criticat public nereguli din sistem ș.a.
· În 2017, mai mulți jurnaliști au demisionat acuzând presiuni în redacții.

· În 2017, jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de oameni de afaceri, fotbaliști, politicieni, muncitori pe șantier, persoane publice, enoriași.
· La fel ca și în anii precedenți, au existat mai multe situații în care autoritățile au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorității maghiare; minoritatea maghiară rămâne vulnerabilă la acțiuni discriminatorii și de intimidare desfășurate de autorităților statului.
· Instanțele sancționează derapajele presei în baza Codului civil, dar practica este neunitară, uneori este lipsită de proporționalitate (daune morale foarte mari, obligarea la publicarea integrală a hotărârilor), sau chiar echivalentă cu cenzura exprimării și a libertății de conștiință (obligarea la ștergerea unor articole, obligarea la cererea de scuze).
· Efectele crizei financiare s-au mai estompat, piața de publicitate crescând cu 11% față de anul precedent, până la 408 milioane de euro. Multe instituții de presă au cunoscut un reviriment financiar în 2017. Au existat, însă, și instituții de presă care au continuat să aibă mari dificultăți financiare, ceea ce, în unele cazuri, a dus la închiderea acestora. Tirajele presei scrise (tipărite) au continuat să scadă și în 2017.
· Românii petrec mult peste media globală în fața televizorului", se arată în raportul ActiveWatch.