Să nu uităm Se împlinesc 74 de ani de la cutremurul din 10 noiembrie 1940

Cutremurul din 1940, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, s-a produs la ora 3:39 dimineața, de data de 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km.

A fost primul mare cutremur din România contemporană, având o durată de 45 de secunde.

Efectele lui au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morți și 4.000 de răniți, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului. Numai în București, au fost 600 de oameni evacuați.

Cutremurul s-a resimțit pe mai mult de două milioane de kilometri pătrati. Astfel, seismul s-a simțit la Odessa, Cracovia, Poltava, Kiev, Moscova, unde a provocat distrugeri (intensitatea estimată la V-VI grade pe scara Mercalli), Leningrad, în Iugoslavia, în toată Bulgaria și chiar la Istanbul.

Replici

Cutremurul a avut mai multe replici, unele chiar importante. Dintre acestea, 6 au atins magnitudini de peste 5 Mw. Cea mai puternică replică s-a înregistrat în dimineața zilei de 11 noiembrie 1940, la ora 8 și 34 de minute, având magnitudinea 5,5 grade pe scara Richter. Replica a avut intensitatea maximă VI, adâncimea focală de 150 km, fiind resimțită și la București. Seria de replici a continuat până la începutul lunii decembrie 1940.

Pagube

În București, au existat aproximativ 300 de morți, majoritatea la prăbușirea blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme. Din cei aproape 300 de locatari din Blocul Carlton, doar 4 au fost salvați. Multe alte blocuri din București au fost considerabil deteriorate. După cutremur, Asociația Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat. Principala concluzie a fost că normele pentru calculul clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate clădirile construite în perioada postbelică.


Orașul Panciu a fost distrus în proporție de 99% (din 371 case de zid, numai 5 au rămas în picioare, împreună cu 57 case de paiantă sau din bârne aflate la periferie). În ziua de 16 noiembrie 1940, orașul a fost vizitat de șeful statului, generalul Ion Antonescu. Acesta, a ordonat un plan de refacere completă a orașului și modernizarea lui.

Au fost afectate și orașele Brăila, Galați, Tecuci, Focșani, Turnu Măgurele, Câmpulung, Târgoviște, Mizil, Râmnicu Sărat, Iași, Bârlad și Buzău. Circa 25% din zona construită din București a fost afectată. La Chișinău, cutremurul a făcut 78 victime și a afectat 2.795 de clădiri (172 distruse).
sursa: wikipedia.org