Scriitorul și senatorul USR Dan Lungu vine miercuri la Constanța. Candidează la șefia scriitorilor

Miercuri, 4 aprilie, scriitorul și senatorul USR Dan Lungu vine la Constanța pentru a-și susține programul electoral și pentru a transmite un mesaj către scriitorii filialei din Constanța. Evenimentul va avea loc la Facultatea de Litere a Universității ”Ovidius”, Corp A, sala M2, ora 16.30.

Curriculum Vitae

Dan Lungu s-a născut la Botoșani, pe 15 septembrie. Este scriitor, conf. univ. dr. la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, director al Muzeului Național al Literaturii Române Iași (2013-2017), senator USR, membru în Comisia de cultură și media a Senatului României. Co-fondator și manager al Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași - FILIT (2013-2016).

Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Romane ale sale au fost traduse în franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, croată, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană, macedoneană şi turcă.

În 2011, statul francez i-a acordat titlul de „Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres” pentru contribuţii la îmbogăţirea patrimoniului cultural francez.

Are studii postdoctorale, de sociologie, la Sorbona, şi este redactor al revistei Au Sud de l’Est (Paris). În 1996, iniţiază la Iaşi grupul literar Club 8. În 2001 şi 2002, redactor-şef al revistei de cultură Timpul. În 2005, face parte din grupul de scriitori români invitaţi la „Les belles étrangères“, Franţa.


A publicat romanele Raiul găinilor (fals roman de zvonuri şi mistere) (2004, 2007, 2010, 2012), Sînt o babă comunistă! (2007, 2010, 2011, 2013; ecranizat în regia lui Stere Gulea; în 2010, premiera piesei de teatru Baba comunistă pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; în 2013, premiera maghiară la Teatrul „Katona József” din Budapesta, iar la Ateneul Tătăraşi din Iaşi premiera naţională a piesei ; în mai 2015, a avut loc la Teatrul de Balet din Sibiu premiera spectacolului de dans-teatru Sînt o babă comunistă!, iar în 2016 spectacolul a fost pus în scenă la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din acelaşi oraş ; versiunea franceză a cărţii a fost dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet în 2008, iar versiunea poloneză a fost nominalizată la premiul pentru literatură central-europeană „Angelus” în 2011).

Alte romane: Cum să uiţi o femeie (2009, 2010, 2011),  În iad toate becurile sînt arse (2011, 2014) și Fetița care se juca de-a Dumnezeu (2015, 2016, 2018).

Proză scurtă: Băieţi de gaşcă (2005, 2013) şi Proză cu amănuntul (2008). A coordonat, în colaborare, volumele Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (2008), Str. Revoluţiei nr. 89 (2009),  Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism (2014) și Cartea Copilăriilor (2016).
Teatru: Cu cuţitul la os (Green Hours, Teatrul Luni, 2002), Nuntă la parter (spectacol-lectură la Teatrul Odeon, 2003; spectacol-lectură la Teatrul Luceafărul, Iaşi, 2006, în cadrul proiectului DramatIS) şi Vrăjitoarea pofticioasă (piesă pentru copii, Teatrul Luceafărul, Iaşi, 2008). Piesa La mulţi ani!, parcă aşa se spune, nu? a fost una dintre cîştigătoarele Bursei de texte noi Dramafest, ediţia 2008.

Premii și distincții:  Premiul Societăţii Junimea pentru activitatea literară pe 1993, Premiul Editurii Nemira pentru proză scurtă (1997), Premiul USR, filiala Dobrogea, pentru debut în proză (1999), Premiul Goethe Zentrum pentru promovarea originalităţii, ca reprezentant al Clubului 8 (2001), Premiul USR, filiala Iaşi, pentru proză (2005), Premiul „Vasile Pogor“, al Primăriei Municipiului Iaşi, pentru activitatea literară (2007), Personalitatea culturală a anului (2009), Premiul USR, filiala Iaşi, pentru proză (2010), Premiul pentru proză la Colocviul Tinerilor Scriitori (Alba-Iulia, 2011), Premiul național de proză al Ziarului de Iași (2015).


Cronici și interviuri în presa internațională: Frankfurter Allgemeine Zeitung, Der Freitag, Deutschlandradio Kultur (Germania), El Pais (Spania), Le Monde, Courrier International (Franța), Corriere della Sera, Diario di Pensieri Persi  (Italia), Roemenië Magazine (Olanda), Vestnic Literature (Bulgaria) etc.”

Sursă foto: wikipedia.org