Şefii SCM vor fi aleşi luni zece magistraţi au ocupat deja funcţii de conducere

Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii vor fi desemnaţi dintre magistraţii aleşi ai CSM care şi-au depus candidaturile, în condiţiile în care zece dintre ei au ocupat deja funcţii de conducere până în prezent, iar legislaţia prevede că mandatele nu pot fi reînnoite.

În cei cinci ani de la înfiinţarea Consiliului Superior al Magistraturii, funcţia de preşedinte a fost ocupată de judecătorii Dan Lupaşcu, Iulian Gâlcă, Lidia Bărbulescu, Anton Pandrea şi Virgil Andreieş. Funcţia de vicepreşedinte a revenit procurorilor Liviu Dăscălescu, Cristian Deliorga, Dan Chiujdea, Graţiana Isac şi Bogdan Licu.

În opinia unor magistraţi, tradiţia CSM ar putea să se schimbe în acest an, în sensul că toţi cei cinci procurori din Consiliu au ocupat funcţia de vicepreşedinte şi, având în vedere că regulamentul Consiliului prevede că mandatul de 1 an nu poate fi reînnoit, procurorii vor putea candida numai pentru funcţia de preşedinte. Astfel, pentru prima dată în istoria Consiliului Superior al Magistraturii, funcţia de preşedinte ar putea fi ocupată de un procuror, iar cea de vicepreşedinte, de un judecător, au declarat magistraţi, pentru NewsIn.

Potrivit aceloraşi surse, legislaţia ar putea fi interpretată şi în sensul în care o persoană care a ocupat o funcţie de conducere poate candida din nou pentru acelaşi post, dar să nu fie două mandate succesive.

Preşedintele SoJust, Cristi Danileţ, a declarat pentru NewsIn că, în cazul în care vor candida magistraţi care au mai ocupat funcţii de conducere, soluţia ar fi ca un procuror să fie preşedintele CSM, iar un judecător, vicepreşedintele instituţiei. Cristi Danileţ a menţionat că şi la alegerile din acest an, proiectele de management ale candidaţilor se vor afla după vot, deşi asociaţiile magistraţilor au cerut, în mod repetat, ca proiectele de management să fie puse la dispoziţie înainte de votarea conducerii.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gârbovan, a declarat, pentru NewsIn, că nu are niciun semnal despre ceea ce ar putea să se întâmple luni la CSM. "Din câte ştiu, nu s-a depus nicio candidatură. Oricum, nu e prima dată când sunt depuse pe ultima sută de metri", a declarat preşedintele UNJR, pentru NewsIn.

Condiţiile candidaturii au fost puse în discuţie şi în data de 8 ianuarie 2009, cu ocazia alegerii noii conduceri a CSM, când judecătorul Dan Lupaşcu a ţinut să precizeze că nu candidează la nicio funcţie. "O să se spună acum că Lupaşcu îşi pregăteşte viitoarea candidatură, dar, pentru că la CSM trebuie să existe competiţie, îmi invit colegii să studieze cu atenţie articolul 133, alineatul 3 din Constituţie", a mai declarat Lupaşcu, fost preşedinte al Consiliului. Articolul respectiv se referă la faptul că mandatul preşedintelui CSM este de un an şi nu poate fi reînoit. În interpretarea judecătorului, acest lucru ar însemna că preşedintele CSM nu poate deţine această funcţie timp de doi ani consecutiv, dar poate obţine funcţia cu intermitenţe. În 2008, judecătorul Virgil Andreieş a fost desemnat preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Membrii CSM vor alege, pe 11 ianuarie, în prima şedinţă din acest an, o nouă conducere,având în vedere că mandatele de preşedinte, respectiv vicepreşedinte al lui Virgil Andreieş şi al lui Bogdan Licu expiră, a declarat pentru NewsIn purtătorul de cuvânt Cecilia Morariu.


Tot în şedinţa plenului, actualul preşedinte al CSM, Virgil Andreieş, îşi va prezenta raportul de activitate a Consiliului pe 2009, punctul doi al şedinţei fiind alegerea noii conduceri, pe baza candidaturilor depuse.

Preşedintele şi vicepreşedintele pot fi aleşi din membii plenului CSM, aleşi în adunările generale ale instanţelor sau parchetelor.

Potrivit regulamentului CSM, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Consiliului se obţine pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.

Consiliul Superior al Magistraturii este format din14 magistraţi (9 judecători şi 5 procurori) aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senatul României. În componenţa CSM sunt şi 2 reprezentanţi ai societăţii civile, aleşi de Senat. Există şi trei membri de drept, respectiv preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul Justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.


Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi dintre cei 14 magistraţi, membri ai Consiliului. Dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror, şi invers.

În configuraţia actuală, Consiliul Superior al Magistraturii a început să funcţioneze la data de 11 ianuarie 2005, pentru un mandat de 6 ani.

Sursa: Money.ro