Semnal de alarmă tras de Liga Navală Română pentru salvarea transporturilor navale și maritime. Ce se arată în rezoluția întocmită

Conferinţa Natională a Ligii Navale Române s-a desfăşurat la data de 23 iunie 2018, iar în cadrul acesteia au fost analizate mai multe subiecte.
 
Astfel, cu această ocazie a fost analizat impactul devastator pe care climatul politic, economic şi social din România ultimului deceniu l-a avut atât asupra sectorului transporturilor navale, maritime şi pe căi navigabile interioare cât şi asupra industriei portuare.
 
S-a constatat că România a ajuns, în 28 de ani, de la o tară armatoare, proprietară a 302 nave de transport maritim sub pavilion român, la zero nave sub pavilion naţional. De asemenea, în prezent România are înmatriculată sub pavilion cea mai numeroasă dar şi cea mai învechită flotă de transport pe căi navigabile interioare.
 
Potrivit rezoluţiei întocmite cu ocazia conferinţei, România avea, la 31 decembrie 2017, 13.429 ofiţeri maritimi, 5.374 de nebrevetaţi cu documente maritime valabile şi nu mai putin de 11.500 de navigatori pe căi navigabile interioare. De asemenea, Portul Constanta se află încă sub maximul istoric de 62.4 milioane de tone înregistrat cu 30 de ani în urmă, în 1988, perioadă în care majoritatea porturilor europene competitoare şi-au triplat volumele de trafi. Totodată, fluviul Dunărea se confruntă, în continuare, cu probleme de infrastructură a căii navigabile care fac imposibilă utilizarea acestei autostrăzi fluviale pe tot parcursul anului.
 
Având în vedere, lipsa de interes politic în domeniul transporturilor navale şi absenţa totală a acestui sector în cadrul politicilor şi strategiilor nationale de dezvoltare economico-sociale, — deprofesionalizarea, depersonalizarea şi lipsa de continuitate a resursei umane specializate in cadrul institutiilor administrative de resort care a dus la crearea unui cadru legislativ şi birocratic care blochează orice initiativă de dezvoltare, Conferinta Natională a Ligii Navale Române informează şi avertizează forurile politice, economice şi sociale că fără o strategie coerentă, realistă şi agreată de către toate părţile implicate în industria de transport naval, România navală riscă să nu mai existe.

Turismul nautic supravietuieşte doar datorită frumusetii naturale a Deltei Dunării, fiind inexistent in politica natională de dezvoltare a turismului.
 
Conferinta Natională a Ligii Navale Române consideră că lipsa de reactie institutională in ceea ce priveşte cele prezentate mai sus va avea efecte ireversibile asupra moştenirii navale, maritime, fluviale şi portuare a României şi va aduce grave atingeri modului de viată a unei părti importante a românilor.
 
Totodată, Conferinta Natională a Ligii Navale Române consideră irnperios necesară elaborarea unei strategii navale care să:

 

• Aibă ca obiectiv principal transformarea României in lider regional al transporturilor navale (maritime şi fluviale)In zona Mării Negre;
• Creeze conditii propice de atragere a navelor de transport maritim sub pavilion Român;
• Mentină pozitia de rezervor de resursă umană inalt calificată pentru flota mondială;
• Să transforme Dunărea în principala cale navigabilă de ape interioare din Europa de Est;
• Creeze sustenabilitate volumelor de marfă atrase de porturile româneşti prin consolidarea traficului captiv şi atragerea, prin solutii fluente, a traficului de tranzit spre Europa Centrală.

 
 
Pentru a putea atinge aceste obiective, Conferinta Nationala a Ligii Navale Române propune crearea Comitetului Naţional pentru dezvoltarea transporturilor navale, organism de lucru format din reprezentanţii tuturor organizaţiilor şi institutiilor guvernamentale, industriale şi profesionale asociate transportului naval, care să coordoneze elaborarea unei strategii naţionale pe termen lung (RONAV 2030), să stabilească criteriile de monitorizare a implementării strategiei agreate şi să elaboreze un raport anual public asupra progresului procesului de implementare.
 
Prezenta Rezolutie a Conferintei Nationale a Ligii Navale Române va fi transmisă, spre informare şi analiză, Preşedintelui României, Prim-ministrului României, Ministrului Transporturilor, comisiilor de specialitate din Camera Deputatilor şi Senatul României.