Serbările Mării organizate de primăria Mangalia fără Marina Română, dar cu “banane” şi sky-jet-uri

Primăria Municipiului Mangalia a organizat manifestări deosebite cu prilejul Zilei Marinei Române şi a Sfintei Maria. De la ora 10.00, Portul Turistic Mangalia a devenit locul preferat de petrecere pentru mii de turişti şi localnici. Pe muzica interpretată de Cristiana, publicul şi-a dat mâna şi a format celebrele hore româneşti. Invitat la dans, edilul municipiului nu s-a lăsat rugat şi a intrat ... în horă. S-a dansat moldoveneşte, olteneşte, ardeleneşte şi, desigur, pe geamparaua dobrogeană. A urmat ansamblul folcloric de copii şi tineri „Mlădiţe Dobrogene" din Tuzla, cu câteva dansuri tradiţionale, reprezentative pentru români şi cunoscutul folclorist dobrogean Ştefan Vlad. Spectacolul de muzică şi dansuri tradiţionale a fost încheiat, în aplauzele publicului, de solista Geanina Pitzu din Mangalia, o voce cunoscută şi foarte apreciată în zonă.

După obicei, zeul Neptun a trecut şi el prin Portul Turistic Mangalia pentru a da startul jocurilor marinăreşti.

Goeleta „Marea", parcă desprinsă din paginile romanului „Toate pânzele sus", a intrat elegant în Portul Turistic Mangalia, a făcut o întoarcere de 90 de grade şi l-a dezvăluit publicului pe zeul Neptun şi tridentul său, însoţit de două frumoase nimfe ale apelor. Miile de spectatori l-au salutat, în timp ce cerul era brăzdat de două mig-uri. Sute de oameni l-au aşteptat apoi la ponton pentru a se fotografia cu zeul mărilor.

Spectacolul pe apă a continuat cu intrarea în acvatoriul portului a celor zece şalupe ale serviciului de salvamar, care au format un careu în interiorul căruia au avut loc demonstraţii de salvare pe apă cu şalupe, scafandri şi sky-jet-urile. Au evoluat pe apă, în aplauzele publicului, Cornel Banciu pe un sky-jet stand-up (specific acrobaţiilor pe valuri), Mihai Doxan pe un sky-jet bombardier de 130 cp şi Cătălin Miu, pe un sky-jet Yamaha de 110 cp. Cele zece bărci ancorate în port aveau capacităţi diverse: una de 6 m cu 90 cp, două de 4.5 m cu 30 cp şi şapte de 3,9 m cu 20 cp la bord. Cele 10 ambarcaţiuni sunt folocite pentru intervenţii raqpide şi salvare şi au contribuit la scăderea la 0 a numărului victimelor de pe litoralul de sud al Mării Negre. După arobaţii, publicul s-a distrat urmărind demonstraţii de plimbare cu două colace trase de un sky-jet, cu banana sau cu ... bomba (o pâlnie gonflabilă trasă la mare viteză de sky-jet şi în care există un pasager).

De departe, cel mai interesant moment a fost cel al „porcuşorului la şcondru", veche tradiţie marinărească reînviată de către organizatori, spre amuzamentul teribil al spectatorilor. O bârnă de lemn, numită şcondru, este legată orizontal de balustrada falezei, unsă cu vaselină pentru a deveni mai alunecoasă, iar în vărful aflat spre larg s-a agăţat un pampon de majoretă. Doritorii de „fripturi de porcuşor de lapte roz, grăsuţ şi fraged", conform spuselor prezentatorului, s-au înscris la întrecere pentru a încerca să meragă în picioare pe bârna numită şcondru şi să pună mâna pe pamponul aflat în capăt. După cinci încercări nereuşite şi acelaşi număr de băi în apă ale învinşilor de vaselină, iată că Adrian Robu din Mangalia a „cucerit" pamponul şi a plecat acasă cu micuţa jertfă adusă serbărilor mării, porcuşorul roz.

Încheierea a aparţinut yolelor coordonate de copii de la Federaţia Română de Yachting, micuţii demonstrându-i priceperea în domesticirea vântului care le umfla velele.

www.infocallatis.ro