Motivarea CAB în dosarul „mită la PSD” „Stancu și Niculae au dat dovadă de îndrăzneală deosebită”

Gheorghe Bunea Stancu şi Ioan Niculae au săvârşit infracţiunile dovedind o îndrăzneală deosebită şi cu scopul de a obține bunăstare personală, iar încercarea de a influenţa pe căi oculte alegerea preşedintelui României este o activitate reprobabilă, arată CAB în motivarea dată în dosarul „mită la PSD", informează romanialibera.ro. 

Astfel, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) arată în motivarea deciziei prin care a dispus condamnarea lui Gheorghe Bunea Stancu, fostul președinte al Consiliului Județean Brăila, la trei ani de închisoare, iar a omului de afaceri Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu și Viorel Barac, la câte doi ani și jumătate, cu executare, în dosarul "mită la PSD" că inculpaţii "au săvârşit infracţiunile dovedind o îndrăzneală deosebită şi având drept scop bunăstare personală, în dauna unor valori esenţiale pentru statele democratice, respectiv alegerea în condiţii de transparenţă a unui preşedinte de republică, buna desfăşurare a activităţii partidelor politice şi desemnarea pe criterii de competenţă şi reprezentativitate a persoanelor în funcţii de conducere în administraţia publică".

„Încercarea de a influenţa pe căi oculte alegerea Preşedintelui României este o activitate reprobabilă, iar o perioadă petrecută în regim de detenţie ar fi aptă să îi corijeze pe inculpaţi, la această acţiune de îndreptare, urmând a participa şi cadrele cu atribuţii specializate din mediul penitenciar, respectiv pedagogi, psihologi", se precizează în motivarea instanţei.

Mai mult, Curtea de Apel reţine că "institutele de sondare a opiniei publice trebuie să se ocupe cu cercetarea şi nu este permis vreunui reprezentant al acestora să sprijine activitatea infracţională a unor politicieni sau persoane cu influenţă în lumea politică".

Conform documentului citat, Bunea Stancu ar fi subliniat la fiecare întâlnire sau discuţie cu Ioan Niculae, că are influenţă concretă în partid pentru a numi persoane în funcţii de conducere, printre care şi în funcţiile de care era interesat omul de afaceri. De asemenea, instanţa susţine că nu poate lua în considerare apărările inculpaţilor potrivit cărora erau "pur şi simplu discuţii colocviale, între două persoane care se aflau în relaţii de amiciţie şi de afaceri şi care nu ar trebui să capete conotaţie penală".

„Inculpatul are funcţie de conducere într-un partid şi se foloseşte de autoritatea şi influenţa conferită de aceasta, în cadrul discuţiilor cu inculpatul Ioan Niculae, obţinând de la acesta foloase pentru partidul său", se arată în motivare.

Curtea a constatat că Judecătoria Sectorului 1, care i-a achitat pe cei patru inculpaţi la fond, a făcut o interpretare a probelor exclusiv în favoarea acestora.

„Este neclar de unde ajunge judecătorul fondului la concluzia că „inculpatul Niculae Ioan dorea doar informaţii despre lumea politică. (...) Nu doar că îşi dorea numirea unor oameni în fruntea unor instituţii de interes public, dar Ioan Niculae dorea şi promovarea unei hotărâri de guvern favorabile, aşa cum rezultă din convorbirea telefonică purtată între inculpaţii Ioan Niculae şi Bunea Stancu din data de 8 martie 2009", se mai arată în documentul citat.


Sursa: romanialibera.ro