Subteranele bataliei pentru Inalta Curte

In acest zile se consuma o batalie fara precedent, in interiorul justitiei, cu o miza capitala pentru sistemul democratic din Romania. Este vorba despre numirile judecatorilor la Inalta Curte. Solutia in extremis anuntata joi, 9 iunie, de Ministerul Justitiei, intentia de a stabili regulile promovarii la ICCJ prin ordonanta de urgenta, este rezultatul cedarii noului Consiliu Superior al Magistraturii in fata presiunilor exercitate de sistemul de complicitati din jurul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. O cedare rusinoasa, consumata in secret, a asa numitilor reformisti, sanctionata prompt de UNJR. Partea proasta e ca subiectul pare prea tehnic sa atraga atentia, dar totusi mult prea important ca sa fie expediat intr-o stire.

• Consiliul Superior al Magistraturii a votat in secret, marti, 7 iunie, reluarea procesului de numire, suspendat la inceputul anului. Uniunea Nationala a Judecatorilor a reactionat violent impotriva CSM, acuzat in mod perfect legitim ca face mari pasi inapoi de la principiile reformiste sustinute de cativa candidati in campania de anul trecut.
• De ce numirile la Inalta Curte sunt, totusi, atat de importante? De ce miscarile de astazi din culisele justitiei trebuie scoase la lumina, explicate si denuntate ca fiind periculoase, cu efecte letale pe termen lung?

Faptele. Pe data de 7 iunie, CSM decide in secret, prin vot, ca procedura de numire la Inalta Curte de Casatie si Justitie sa fie reluata in absenta unor reguli clare. Decizia nu este comunicata public, ci camuflata intr-un comunicat perfect confuz semnat de presedintele CSM, Horatius Dumbrava. Iata si formula gasita:

"În şedinţa de azi, 07 iunie 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat în discuţie, strict cu caracter de excepţie, oportunitatea derulării procedurii de promovare în funcţia de judecător la ÎCCJ-Secţia Penală. CSM înţelege să răspundă în acest fel nevoilor obiective şi incontestabile legate de buna funcţionare a Secţiei Penale a Înaltei Curţi, precum şi condiţionalităţilor Mecanismului de Cooperare şi Verificare privind celeritatea soluţionării dosarelor de mare corupţie aflate pe rolul instanţei supreme a României". (Integral pe site-ul CSM)

Din acest comunicat nu se intelege clar daca CSM a luat sau nu o decizie. Ce inseamna "CSM a luat in discutie, strict cu caracter de exceptie, oportunitatea derluarii procesului de promovare?". Mai multe surse consultate de HotNews.ro sustin ca marti, 7 iunie, a existat un vot clar, favorabil reluarii procesului de numire si ca doar trei membri CSM s-au opus: Alexandru Serban, Adrian Neascu (la presiunile unei asociatii de magistrati) si Bogdan Licu.

Un alt indiciu este reactia Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania. A doua zi, miercuri, 8 iunie, UNJR a atacat CSM intr-un comunicat de o virulenta fara precedent: "Astfel, dupa cinci luni de bajbaieli institutionale, exista riscul ca, la solicitarile si presiunile ICCJ, CSM sa declanseze un nou val de numire a judecatorilor la ICCJ, in lipsa unor minimale criterii de transparenta si obiectivitate, intr-un context de vid legislativ dezolant". (Vezi aici comunicatul UNJR)

Pe data de 9 iunie intervine, in fine, si Ministerul Justitiei. Ministrul Catalin Predoiu anunta ca va promova o ordonanta de urgenta pentru a stabili regulile promovarii la Inalta Curte, acuzand instanta suprema ca se face vinovata de blocajul existent din cauza ca si-a dorit asa numitul aviz conform pe candidaturi. Ce nu explica ministrul Predoiu este cum s-a ajuns la performanta ca niste judecatori, fie ei si de la Inalta Curte, sa modifice un proiect de lege depus in parlament de Ministerul Justitie? Dreptul de initiativa legislativa e la Ministerul Justitiei iar majoritatea in Parlament o are, teoretic, PDL. Prin urmare, cine a tradat? Cine a modificat proiectul de lege si cum?

12 posturi de Dumnezei, urmeaza inca 30. Marea batalie se duce pentru ocuparea celor 12 locuri vacante de la sectia penala a Inaltei Curti. O sectie nereformata, fara performante notabile. Dimpotriva, cu o reputatie foarte proasta. Judecatorii Inaltei Curti s-au remarcat pana azi printr-o frica patologica de a judeca marile dosare de coruptie (cazul Copos), prin amanari succesive pana in pragul prescrierii dosarelor, restituiri la DNA, prin pronuntarea unor achitari scandaloase, ca in cazul Ion Dumitru - Romsilva sau condamnari la inchisoare cu suspendare in cazuri de coruptie.

CSM a intocmit la inceputul anului cateva ghiduri cu reguli mai clare de promovare la Inalta Curte, insa aplicarea lor a fost suspendata de Curtea de Apel Bucuresti. Tot la inceputul anului, Ministerul Justitiei a elaborat un proiect de lege convenit cu CSM si Inalta Curte. Nu e limpede cum, Inalta Curte a reusit sa-si impuna punctul de vedere si asa obtina un asa numit aviz conform pe candidaturi. Vezi istoricul complet al razboiului pe numirile la ICCJ

Altfel spus, Inalta Curte pretinde dreptul de a decide cine sunt judecatorii care ajung la CSM pentru examinare. Reuseste sa-si impuna punctul de vedere in Parlament, obtinand astfel controlul total asupra promovarilor la cea mai inalta instanta din Romania. Altfel spus, dinozaurii de la Inalta Curte si-au asigurat, prin lege, perpetuarea speciei.

Victoria obtinuta temporar de ICCJ impotriva noului CSM si a ministrului Predoiu era cu atat mai importanta, cu cat la intrarea in vigoare a noilor Coduri, care prevad atributii sporite pentru Inalta Curte, va fi nevoie de cel putin 30 de noi judecatori. In esenta: daca legea promovata de Ministerul Justitiei si amendata de Inalta Curte va trece asa cum arata astazi - cu aviz conform de la IICJ in procedura numirilor - dinozaurii sistemului vor controla un sfert din viitoarea componenta a Curtii. Asta va insemna moartea marilor dosare, la fel cum s-a intamplat pana acum si sansa minime de reforma justitia la varf.

Esecul magistratilor-reformisti din CSM. Cu o exceptie. In timpul campaniei pentru alegerile din CSM, asa numitii magistrati reformisti - Horatius Dumvrava, Cristi Danilet si Adrian Neascu - cereau criterii clare de promovare a judecatorilor la Inalta Curte. Vechiul CSM, condus de Lupascu, ii numea in urma unui simplu interviu, cu intrebari ridicole si raspunsuri penibile. Merita sa revedeti cazul judecatorului care batea campii despre caracterul ortodox al dreptului romanesc sau zecile de dialoguri stupide dintre membrii CSM si candidatii la un post la Inalta Curte postate pe Juridice.ro.

Graba cu care vechiul CSM popula functiile vacante de la Inalta Curte are o explicatie relativ simpla. Instanta suprema este ultima treapta din sistemul juridic romanesc. Aici se judeca litigii cu miza penala, civila sau comerciala majora. Judecatorii de la suprema sunt, cum ar zice Catalin Voicu, Dumnezeii Romaniei. Ei sunt varful piramidei. In total 120 de judecatori, de vointa carora depinde - de exemplu - soarta marilor contracte de achizitii publice sau libertatea unor politicieni.

Nu degeaba reteua senatorului PSD actiona cu precadere la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde avea judecatori care-i raspundeau la apel. Printrei ei, judecatorul Florin Costiniu, sotul Vioricai Costiniu, presedinta Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR) si Florin Jipa, sotul deputatului PSD, Ruxandra Jipa.


Din cei aproape 120 de judecatori, cati numara Inalta Curte, majoritatea locurilor sunt ocupate de dinozauri, fosti securisti, oameni ai sistemului sau angajati cu jumatate de norma la politicieni, oameni de afaceri sau la alti superiori nestiuti. Profesionistii, oamenii dedicati, pot fi numarati pe degete. Ei sunt exceptia.

Cu alte cuvinte, cand se elibereaza un loc, doua, trei, toata lumea intra in alerta. E o agitatie subterana si tacuta. La suprafata, apele raman aparent linistite. La televiziunile de stiri acest subiect major - numirile la Inalta Curte - nu este dezbatut deloc (nici nu veti auzi de el), desi el este vital pentru buna functionare a intregului sistem democratic. Inalta Curte este, alaturi de Curtea Constitutionala, cheia de bolta a edificiului juridic. Daca aceste institutii merg prost, totul se prabuseste, intreg sistemul democratic de valori - economic, social si politic - risca sa intre in colaps. Cate un neamt sau olandez constata din cand in cand moartea statului de drept in Romania.

Iata de ce solicitarea exprimata de asa numitii magistrati reformisti in timpul campaniei, inainte sa fie alesi in CSM - si anume ca promovarile la Inalta Curte sa fie sistate pana la elaborarea unor reguli clare si transparente, menite sa elimine numirile arbitrare si sa propulseze judecatori competenti, nu marionete, impostori, amici si rareori cate un profesionist - era de o importanta covarsitoare. Fara curatenie la varf, Comsia Europeana va mentine monitorizarea, spre binele Romaniei.

Cedearea noului CSM in fata presiunilor Inaltei Curti nu este primul compromis major pe care magistratii reformisti il fac. Au debutat ezitant, protejandu-i exact la fel ca vechiul CSM pe magistratii suspectat de coruptie (cazul judecatoarei de la Iasi in cazul careia DNA a cerut arestarea, respinsa de CSM) si dau dovada de aceiasi lipsa de transparenta pe care o acuzau la dinozaurii sistemului.

Noul CSM a inselat pana acum toate asteptarile si sperantele celor care i-au sustinut pe cei trei-patru reformisti. Cu exceptia unuia singur - Alexandru Serban - toti ceilalti au sucombat pe parcurs. In continuare merita incurajati si sustinuti pentru orice initiativa reformatoare, dar pana acum n-au aratat decat frica, slabiciune si spirit sindicalist.

Sursa: Hotnews.rob