Traditiile si intampinarea Anului Nou de statele lumii

Anul Nou a fost întâmpinat cu petreceri, mese îmbelşugate, păstrarea prezicerilor, a superstiţilor şi a tradiţiilor fiecărui popor în parte, la nivel mondial. Astfel, românii au sărbătorit Revelionul alături de cei dragi, cu bucate cât mai alese şi voie bună, pentru a trece cu bine în Anul Nou. Spaniolii şi-au păstrat vechiul obicei, în care mănâncă 12 boabe de struguri în noaptea dintre ani, la ora 00.00, simbol al dorinţelor pentru fiecare lună a anului urmator, iar italienii aruncă pe fereastră obiecte vechi, ce reprezintă anul care se încheie, informează HotNews.ro.

Multe ţări europene au asociat Anul Nou cu preziceri şi păstrarea obiceiurilor din popor. În România, înainte de Anul Nou, tradiţia spune că trebuie să ne împăcăm cu toate persoanele care ne-au greşit, să lăsăm obiceiurile urâte şi să păşim în viitor cu vorbe bune, înţelegere şi bucurie, pentru ca să ne meargă bine. Românii primesc colindătorii care vin cu " Pluguşorul„ în ajunul Anului Nou şi cu "Sorcova" în prima zi după Revelion, pentru a le face urări de bine pentru viitor. Tradiţia spune că cine nu primeşte primii urători le va merge rău tot anul, iar că în noaptea de Revelion, la ora 00.00 fiecare trebuie să îşi spună câte o dorinţă ca să se împlinească în anul următor.

În unele zone din Elveţia şi Austria, localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa şi va distruge lumea în anul 1000. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, toţi au fost fericiţi, iar, în amintirea sperieturii de atunci, elveţienii şi austriecii se îmbracă în costume neobişnuite.

În Grecia, prima zi după Revelion este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii işi lasă incălţămintea în seara de Anul Nou, lângă sobă sau calorifer, pentru a primi darurile de la sfântul cel bun. De asemenea, în prăjitura tradiţională "vassilopitta" se pune o monedă din argint sau din aur, iar cel care o găseşte va avea noroc tot anul care vine.

La scoţieni, Anul Nou se numeşte "Hogmanay", iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, ce sunt apoi lăsate să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi cel nou este aşteptat să vină. În tradiţia lor, ei cred că prima persoană care va intra în casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel Nou va fi norocos daca această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar. Un obicei spaniol de Anul Nou este să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare din cele 12 bătăi ale ceasului, care vestesc trecerea în anul următor, acestea reprezentând dorinţele pentru lunile viitoare. De asemenea, în noaptea de Revelion, miresele, au ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni.

Obiceiul asemănător boabelor de struguri de la scoţieni aste înlocuit în Portugalia, cu smochinele. Astfel, în noaptea dintre ani, trebuie înghiţite 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul următor.

În Belgia, la Liège există obiceiul ca astăzi să se mânânce "choucroute" (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.

La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă aruncarea pe fereastră a obiectelor vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopţii pentru a face curăţenie. În prezent, tradiţia tinde să dispară, deoarece prezintă riscuri pentru trecători. În noaptea de Anul Nou, numită "Capodanno", italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă.

În Olanda, "Oudejaarsdag" sau "ziua anului trecut" (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până noaptea târziu. Aceasta este singura zi în care artificiile sunt autorizate, ele fiind puse în vânzare cu trei zile înainte de Anul Nou.

În unele ţări din America Latină, precum Ecuador sau Peru, cu câteva ore înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată (muñecos), care reprezintă anul ce s-a terminat. Păpuşile sunt expuse după aceea în faţa caselor până pe 31 decembrie, la miezul nopţii, când sunt arse în stradă. Oamenii mai cred că, dacă port o anumită culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc în anumite domenii. Astfel, se spune că galbenul este semn de bani, iar roşul poate aduce noroc în dragoste. De asemenea, cel care doreşte să călătorească tot anul trebuie să alerge prin cartier cu o valiză în mână, la ora 12 noaptea fix.

Ruşii, la fel ca şi românii, obişnuiesc să bea şampanie la miezul nopţii şi, după ora 00.00, să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.

În ebraică, Anul Nou se traduce prin "Rosh Hashanah" şi reprezintă o perioadă sacră, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut, promiţând că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.