UPDATE. Sorin Rugină - „Ne detașăm total de ceea ce s-a întâmplat“ Bombă DNA - Profesorii care au coordonat „lucrările științifice“ din pușcării, anchetați

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție s-au sesizat din oficiu cu privire la suspiciune săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanțele de judecată, se arată [ntr/un comunicat al DNA emis cu puțin timp în urmă.

Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârșită de mai multe persoane care au acționat concertat în scopul de a crea aparența că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiționat. Dintr-o notă întocmită de Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și din datele existente în spațiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiții nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârșite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate.

În această modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de corupție se regăsesc condamnați care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puțin decât stabilise instanța de judecată, exclusiv ca urmare a activității infracționale care face obiectul sesizării din oficiu.

Astfel, potrivit art. 96 alin. 1 lit. f din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări științifice, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică. Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanți ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare, care au acționat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări științifice, iar pedepsele aplicate de instanțe să se considere ca executate.

Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanță științifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării și fără a cunoaște viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică și ar fi fost folosite, uneori, în aceeași formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter științific.

Alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări și să le includă în evidența unor conferințe științifice internaționale, în condițiile în care activitatea de elaborare desfășurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare. Se observă că ar exista o discrepanță între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări și implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile.

Totodată, ar fi existat persoane care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter științific și care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate. Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore și 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană.

Reprezentanții unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea științifică acestora și interesul pieței de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obișnuit. Modalitatea atipică de încheiere și executare a contractelor în raport cu celelalte lucrări publicate de aceleași edituri demonstrează că aceste persoane nu ar fi acționat în scopul pentru care a fost înființată persoana juridică, ci exclusiv pentru a împiedica executarea pedepsei în condițiile stabilite de instanță.


Pe de altă parte, funcționari din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor cu atribuții în analiza condițiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiționată ar fi acceptat susținerile condamnaților și le-ar fi acordat beneficiul legal menționat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situații în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în același interval patru lucrări științifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere.

Aceste împrejurări au dat naștere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conținut deciziile instanțelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pretins științifice), se precizează în comunicatul remis de DNA.

UPDATE 1, ora 14.00

REctorul Universității Ovidiu, Dr. Sorin Rugină a transmis un prim punct de vedere cu privire la cele sesizate de DNA. „Acum suntem în curs de investigație, am făcut deocamdată o jumătate din demersuri făcute și nu avem încă rezultatul că universitatea (n.r. Ovidius) este implicată direct. Rămâne să ne lămurim cu restul“, a declarat acesta pentru ZIUA de Constanța.

„Nu am cunoştinţă de acest comunicat al DNA. Dar e destul de serioasă problemă și presupune să avem răspunsul la investigația pe care am demarat-o deja. Dar ceea ce a zis domnul profesor Marian Cojoc în presă este un punct de vedere pertinent clar, personal și care nu implică Universitatea. Lăsați-mă să citesc exact ce spune DNA-ul, pentru că asta ne obligă să cerem și un punct de vedere juridic. Lucrurile cu favorizarea infractorului sunt... sunt niște nuanțe. Unii au dat numai niște referate, alții rapoarte unii numai recomandări. Pe de altă parte sunt oameni care nu mai au legătură cu universitatea, sunt pensionari, dar ei tot profesori ies la pensie și e treaba lui ce ace în nume personal, nu încercăm să implicăm instituția. Dar dacă o instituționalizăm, indiscutabil că există o problemă serioasă. Dar cel puțin de când sunt eu rector nu s-a dat nimic în sensul acesta și nici nu cred.
Așteptăm rezultatul investigației pe care am demarat-o ca urmare a apariției unui articol care generă un clasament al universităților care ar fi girat astfel de lucrări. Problema a luat o amploare pentru care necesită să dăm nişte răspunsuri pertinente. Or la momentul acesta avem doar jumătate dintre răspunsuri, care deocamdată ne satisfac și acum așteptăm cealaltă parte de răspunsuri, punctul de vedere a celor nominalizaţi. Oricum, în niciun moment, personal afirm că universitatea nu va agrea o astfel de relație din perspectiva de a acoperi astfel de fapte. Ele unt prevăzute în lege, când cineva trebuie să spună ce este lucrarea ştiinţifică și ce nu. Ne detașăm total de ceea ce s-a întâmplat “, a fost mesajul rectorului universității Ovidius, dr. Sorin Rugină.
 
UPDATE 2, ora 14.42: „Din punctul meu de vedere, acțiunea DNA e binevenită. Trebuie să-și facă probleme cine nu are conștiința împăcată. Eu nu am de ce să-mi fac probleme“, a declarat conf. univ. dr. Cristian Moşnianu (de la Universitatea Ovidius), care a dat recomandare scrisă pentru două cărţi ale lui Şenol Zevri („Comunicare şi manipulare” şi „Propagandă politică”), apărute la Editura Ex Ponto.


UPDATE 3: Rectorul Universității Maritime Constanța, conf. univ. dr. ing. Violeta Ciucur, spune că pentru două lucrări ale lui Viorel Costache, fostul șef al ISU Dobrogea Constanța, doar a dat recomandare.

Legat de comunicatul DNA de astăzi în legătură cu cărțile scrise în penitenciar de persoane condamnate, rectorul UMC a spus: „Eu am dat o recomandare. Nu l-am văzut nicodată pe domnul căruia i-am acordat recomandarea. Am dat o recomandare ca să scrie o lucrare. Faptul că avea studii superioare și a condus ISU Constanța mi s-a părut suficient să poată scrie aceste cărți. Ca autoritate, ISU Constanța a avut activități cu Universitatea Maritimă din Constanța privind situația de urgență, noi deținând  un poligon PSI, un simulator de urgență. Noi, profesorii, dăm recomandări. Dacă n-am fi dat noi, nu știu dacă altcineva ar fi putut da. Ne-a zis nouă cineva să nu mai dăm recomdări? Nu, niciodată. Eu dau recomandări studenților mei care pleacă la angajator, pe navă. Dau foarte multe. Cel puțin la electricieni, aproape câte una săptămânal. Eu îi dau recomandare studentului din ce a făcut în școală, uitându-mă la note, la faptul că nu a fost  pe la etică sau pe la vreo comisie disciplinară“.

„N-am coordonat lucrarea, n-am văzut acea lucrare. A coordona însemna să mă întâlnesc cu acel domn autor și să-i văd un capitol, să-l citesc, să-i spun să mai scoată ceva, să mai adauge. Un om care totuși are studii universitare, care ar putea să scrie și să nu facă altă muncă în folosul comunității, putea să scrie? Putea. Dar avea nevoie de această recomandare. A avut acțiuni legate de cursuri, de examene, de simulatoare, de activități până la urmă didactice, de învățământ, care îl recomandau să scrie o carte. Am considerat  că îl caracterizau suficient de multe abilități, posibilități să facă acest lucru. Ca profesor, puteam să dau recomandare și era conform legii. Și atunci, unde am greșit eu, profesorul?“, a mai spus conf. univ. dr. ing. Violeta Ciucur.

Rectorul UMC se declară dezamăgită de situația creată. „Sunt uimită, bulversată și dezamăgită. Nu așa trebuie rezolvată problema.  Până la urmă, îndeletnicirea de profesor e o meserie. Și nu știu de ce devine periculoasă în ultima vreme. Credeți-mă că așa simt. Aceste lucruri trebuie făcute foarte clar înainte de a ne acuza. Nu așa se face“, a mai spus conf. univ. dr. ing. Violeta Ciucur, care a arătat că la fel s-a petrecut (dând recomandare) şi pentru cartea lui Gabriel Andrei Niculae („Inundaţiile - situaţii de urgenţă cu implicaţii majore pentru populaţie”), apărută la Editura Ex Ponto.

UPDATE 4: Prof. univ. dr. Marian Cojoc, de la Universitatea Ovidius din Constanța, arată că „n-am îndrumat, cum s-ar zice, greșit, ci am recomandat“, în cazul a două cărţi ale lui Miron Mitrea („Amintiri... Subiecte. Moment de istorie imediată” şi „Noi nu facem politică! Sindicate 1990-1994”), apărute la Editura Muntenia, și în cazul uneia a lui Viorel Costache, fostul șef al ISU Dobrogea  („Securitatea şi suveranitatea actorului clasic în relaţii internaţionale”), apărută la Editura Ex Ponto. 

Legat de situaţia apărută, prof. univ. dr. Marian Cojoc a spus:  „Am fost contactat de persoanele respective, în cazul lui Miron Mitrea, prin avocatul domniei sale. A urmat apoi, conform celor legale, prezentarea la penitenciar, unde am discutat prima oară. Se întâmpla în primăvara anului trecut, când mi-a anunțat această intenție și, având în vedere statutul domniei sale din anii 89 - 90 am zis da niște memorii sunt foarte bine venite, fragmente de istorie imediată, cum de altfel s-a și numit volumul inițial. Apoi cel dedicat mișcării sindicale de asemenea nu poate fi contestat, se știe ce statut a avut Miron Mitrea la nivelul CNSLR Frăția. Fiind vorba de memorii, am avut diverse discuții chiar cu forurile din penitenciar, care mă întrebau dacă pot fi luate în considerare ca lucrare științifică. Am spus că în tot ceea ce înseamnă redactarea lucrărilor științifice sunt patru categorii, iar memoriile, în ultima poziție, reprezintă sursă pentru oricine scrie o lucrare științifică. Punct și de la capăt. Altfel spus, nu i-am scris eu memoriile, dar, categoric, am văzut forma de manuscris. Am ajuns apoi în etapa în care i-am dat recomandare pentru încă o carte, pentru a-și completa exact imaginea sindicalistului care trece din această postură în viața politică propriu-zisă“.

„În celălalt caz, lucrurile sunt lămurite, în sensul că lucrarea are aparat critic, are bibliografie, are tot ce ține de partea security, partea conceptului de securitate. Nu văd ce ar putea reproșa cineva. Și în acest caz, nu la penitenciar, ci într-una dintre permisiile domnului în cauză, am intrat în posesia manuscrisului, am stat de vorbă, iar mai departe a ieșit în formatul în care se știe. Aceste lucrări pot fi verificate, eu nu sunt din categoria celor care, cum s-ar spune, am semnat ca primarul. Le-am văzut, le consider științifice, iar mai departe ceilalți rămân să decidă. Nu cred că acesta este un fapt penal sau ilegal, devreme ce legea permite acest aspect. Anumite persoane au putut să-și dea cu părerea, să spună că nu se pune problema legalității, ci a moralității gestului. Eu n-am îndrumat, cum s-ar zice greșit, ci am recomandat, pentru că de aici s-a plecat. Ce a urmat ulterior a fost o simplă, hai să spunem, consultare. Eu am putut să-mi dau cu părerea asupra conținuturilor. Cercetarea DNA pe mai departe e liberă să se desfășoare. Eu cred că din start a fost o eroare a Ministerului Justiției, când a făcut publică lista coordonatorilor științifici, cum li s-a spus,  pentru că, oficial, nu s-a vorbit de acest statut, coordonator științific presupunând o foarte deasă întâlnire, lucru mai greu de realizat într-un penitenciar“, a mai spus prof. univ. dr. Marian Cojoc.