USR a depus proiecte de modificare a Codurilor penale pentru a preîntâmpina închiderea altor dosare penale

• Proiectele USR de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală vizează doar articolele care au făcut subiectul deciziilor CCR din ultimii ani
• În privința Codului penal, promovat în 2009 tot de Cătălin Predoiu, pe atunci ministru în Guvernul Boc, și adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului, nu prin dezbatere în Parlament, sunt 10 decizii ale CCR care nu au fost urmate de demersuri de punere în acord a Codului cu dispozițiile Legii fundamentale
• Printre ele se numără Decizia CCR nr. 392/2017 prin care judecătorii constituționali au arătat că trebuie să existe un prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu

 

 
USR a depus, la inițiativa deputaților Stelian Ion și Silviu Dehelean, două proiecte de modificare a Codurilor penale astfel încât acestea să fie puse în acord cu deciziile Curții Constituționale și să nu se repete situația prescripției răspunderii penale, soldată cu închiderea a mii de dosare de corupție și criminalitate organizată.
 
„Modificarea Codurilor penale reprezintă un jalon în PNRR, trebuie să intre în vigoare până la sfârșitul anului și nu putem avea încredere în ministrul Predoiu, nici că respectă termenele, nici că va propune legi bune. Noile proiecte ale CP și CPP erau finalizate încă din septembrie anul trecut, când am plecat de la Ministerul Justiției. De atunci, ministrul le-a ținut în sertare și, periodic, ne anunță că sunt gata și le trimite coaliției spre aprobare. La fel a făcut și cu legea avertizorilor de integritate, generând riscul de a bloca primirea banilor din PNRR pentru nerespectarea termenelor asumate”, declară Stelian Ion, deputat USR de Constanța și fost ministru al Justiției.
 
Proiectele USR de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală vizează doar articolele care au făcut subiectul deciziilor CCR din ultimii ani.
 
În privința Codului penal, promovat în 2009 tot de Cătălin Predoiu, pe atunci ministru în Guvernul Boc, și adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului, nu prin dezbatere în Parlament, sunt 10 decizii ale CCR care nu au fost urmate de demersuri de punere în acord a Codului cu dispozițiile Legii fundamentale.
 
Printre ele se numără Decizia CCR nr. 392/2017 prin care judecătorii constituționali au arătat că trebuie să existe un prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu. În lumina ultimelor decizii ale CCR privind prescripția răspunderii penale, care duc acum la închiderea a mii de dosare, există riscul ca pe viitor CCR să declare neconstituțional articolul referitor la abuzul în serviciu.
 
Din acest motiv, proiectul USR propune un prag valoric la valoarea unui salariu minim brut pe economie, precizând, totodată, că reprezintă abuz în serviciu și încălcarea legii care afectează drepturi sau libertăți fundamentale prevăzute de Constituție și de convențiile și tratatele internaționale la care România este parte.
 

În felul acesta, USR vrea să dezamorseze bomba plasată de CCR prin deciziile din epoca Dragnea și să preîntâmpine o nouă lovitură de grație dată justiției penale, în beneficiul infractorilor care au devalizat bugetul țării.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

 
LIVE Remus Negoi și Stelian Ion prezintă ”Cartea neagră a guvernării PSD-PNL"