www.avocatnet.ro Cei care reţin de la angajaţi taxe şi contribuţii, dar nu le virează la stat, scapă de închisoare

Până acum, neplata la timp a impozitelor şi contribuţiilor reţinute angajaţilor la sursă era încadrată că infracţiune şi se putea pedepsi cu închisoarea. Din luna iulie însă, odată cu publicarea unei decizii a Curţii Constituţionale (CCR) în Monitorul Oficial, reglementările s-au modificat, astfel că cei care încalcă prevederile de mai sus nu mai pot ajunge la închisoare şi pot primi, cel mult, amenzi contravenţionale. Articolul 6 din Legea evaziunii fiscale, cel prin care era prevăzută pedeapsa cu închisoarea pentru patronii şi administratorii firmelor care reţineau, dar nu vîrau la stat, contribuţiile şi impozitele de la angajaţi, devine de azi inaplicabil.
 
O decizie a CCR, publicată în Monitorul Oficial pe 6 iulie, a declarat neconstituţional art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevede că reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.
 
Potrivit Constituţiei, prevederea declarată neconstituţională este suspendată timp 45 de zile de la dată publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial, perioada în care dispoziţia nu mai este aplicabilă. Dacă pe durata celor 45 de zile Parlamentul sau Guvernul nu vor pune în acord prevederea neconstituţională cu dispoziţiile Constituţiei, efectele juridice ale acesteia vor înceta definitiv. Termenul de 45 de zile în care instituţiile abilitate ar fi trebuit să pună în acord cu Constituţia art. 6 din Legea evaziunii fiscale expiră, după calculele noastre, astăzi, 20 august 2015.
 
Până în acest moment, nici Guvernul, nici Parlamentul nu au emis vreo reglementare care să modifice prevederea neconstituţională, astfel că, de acum înainte, art. 6 din Legea nr. 241/2005 devine inaplicabil, iar efectele sale juridice încetează definitiv.
 
Reţinerea taxelor şi nevirarea lor nu mai este fapta penală. Ce riscă totuşi cei care fac asta?
 
Decizia CCR nr. 363 din 7 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015.
 
Curtea a constatat că legea nu defineşte noţiunea de "impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă", astfel că normă care incriminează infracţiunea de evaziune fiscală nu întruneşte condiţiile de claritate, previzibilitate şi accesibilitate, încălcând prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalităţii.
 
Astfel, dacă până acum legislaţia prevedea inclusiv pedeapsa cu închisoarea pentru patronii şi administratorii firmelor care reţineau, dar nu vîrau la stat, contribuţiile şi impozitele de la angajaţi, de acum încolo cei care încalcă prevederile legale riscă cel mult o amendă, care variază direct proporţional cu sumele datorate de debitor la bugetul de stat.

 
Codul de procedura fiscală stabileşte la art. 219 alin. 1, lit. p) că reprezintă contravenţie "reţinerea şi nevarsarea în totalitate, de către plătitorii obligaţiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă".
 
Acelaşi act normativ prevede la art. 219, alin. 2, lit. e), f) şi g) valoarea amenzilor cu care se sancţionează contraventia mai sus menţionată.
 
Amenzile sunt diferenţiate în funcţie de calitatea persoanei obligate să efectueze reţinerea la sursă, dar şi de cuantumul sumei de plata. Astfel, faptele vor fi sancţionate:
 
cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele juridice, dacă obligaţiile fiscale sustrase la plata sunt de până la 50.000 lei inclusiv;
cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, dacă obligaţiile fiscale sustrase la plata sunt cuprinse între 50.000 lei şi 100.000 lei inclusiv;

cu amendă de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, dacă obligaţiile fiscale sustrase la plata sunt mai mari de 100.000 lei.
Notă: Decizia CCR nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 495 din 6 iulie 2015, poate fi consultată, integral, aici.


sursa: www.avocatnet.ro
Sursa foto: alba24.ro