Astrocafe.ro Egoul nu există

Oamenii ar trebui să știe asta. Egoul nu este nici dușman și nici prieten, din simplul motiv că nu există. Este doar o etapă naturală dintr-un proces și face parte din zona de manifestare a Totului. Sigur că atâta timp cat conștiința este, pentru o perioadă de timp, limitată la zona epidermică a sa, există consecințe. Cea mai importantă este dualitatea : bine / rău, alb/ negru, lumina / întuneric, iar dualitatea "împinge" conștiința spre propriile profunzimi.

Întunericul nu este altceva decât lumină adormită, nu este conștientă de ea însăși. 
Ceea ce se întâmplă este că în formă de om, Totul se poate recunoaște pe sine ca Tot.

Acest aparent proces începe cu nașterea conștiinței de sine, conștiență de corp, de gânduri, de stări, de emoții. Această conștientizare de sine este ceea ce greșit numim ego. De ce este greșit?! Pentru că această primă conștientizare de sine, deși este insulară, este tot Totul care pentru un timp se descoperă și se manifestă în sensul acestei descoperiri.

Este partea în care Totul capătă formă, însă forma nu este separată de Tot, este parte a ei.
Așa cum valul nu este separat de marea în care și din care se manifestă. Doar că marea poate fi fără val, pe când un val fără o mare din care să se ridice și să se manifeste nu poate exista.

Treptat, Totul se trezește la alte profunzimi ale propriei realități. Doar că pasul următor este complet diferit de ceea ce a fost conștiința de sine pentru că nu mai este limitată la formă și manifestarea acesteia. Pasul următor este conștientizarea non- formei, a spațiului în care și din care toate formele apar, se manifestă și mai apoi dispar.

Spațiul nu începe, nu se termină, este deci atemporal, nu se poate diviza, nu se poate atinge, este omniprezent, astăzi existența sa este demonstrată științific : 96, 06% din univers este vid, spațiu. Sunt locuri în Univers unde trebuie să se parcurgă 10 ani lumină pentru a aduna suficiente particule de materie pentru a se compune un atom. Fizica cuantica a dovedit existența vidului și apariția particulei de materie în acesta și din acesta într- un mod absolut spontan. Și cu toate astea acceptarea vacuității este asociată cu extincția propriei ființe, este cel mai greu pas pe care Totul, aparent, îl face în sensul propriei recunoașteri. Însă recunoșterea vidului nu anulează forma. Este doar un transfer de identitate de la conștiința de sine la conștiința universală.

Apoi, dar nu ca regulă generală, și vidul devine un obiect al unui proces de conștientizare - Trinitatea. În creștinism este foarte frumos explicat: este Fiul ca formă (om), Duhul Sfânt (iubirea) nevăzut/vid/spațiul și Tatăl (ochi) cel ce este a toate conștient, conștiința pură neasociată, nemanifestată.


Egoul nu există.
Totul este întotdeauna Tot!
Unde se termină Dumnezeu, să înceapă un om cu egoul său?!
 
Florin Dragoş Minculescu


Sursa: astrocafe.ro​