Centrul natura Săptămâna relației cu mama – sau IUBIREA CONDIȚIONATĂ

De câteva săptămâni bune, tot fac ”curățenie” la diferite nivele ale ființei mele, în planul fizic, emoțional, mental, social și al relațiilor. Și am ajuns la un nivel extrem de profund și de dificil de procesat, pentru că aici PARADOXUL este regula jocului.

Toleranța față de paradox nu este ”punctul forte” al MINȚII.

Nici planul emoțional, dar nici cel fizic – nu tolerează foarte bine prezența unui paradox.

ALBUL ȘI NEGRUL ÎN ACELAȘI TIMP sau BINELE ȘI RĂUL, la un loc.

(precum jocul de șah – dar jucat cu piesele ”amestecate”!)

Așa am ajuns la procesarea celei mai profunde și mai delicate relații existente în viața mea și care a stabilit ”vibrația” tuturor celorlalte experiențe ale vieții:

RELAȚIA CU MAMA.

În timp ce tot ”jeluiam” greșelile, erorile și toate problemele descoperite de-a lungul vieții mele, am realizat că multe dintre cele trăite vin de foarte devreme în viața mea.

FRICILE, NESIGURANȚA, INDECIZIILE, GRABA ȘI PRIPEALA, LĂCOMIA, LIPSURILE și alte astfel de emoții îmi sunt familiare de când îmi pot aduce aminte (și am amintiri de la vârsta de 2-3 ani!).

Am tot primit întreaga săptămână trecută diferite mesaje și materiale informaționale, în care se discută despre RESPONSABILITATEA MAMEI față de copil – din chiar momentul concepției – și apoi de-a lungul întregii sarcini – și ulterior, în primii ani ai vieții.

Am primit o informație interesantă, care spunea că în primele 3 luni de sarcină ale mamei se construiește ”corpul fizic” al copilului și se pun bazele tuturor trăirilor din primii 7 ani ai vieții, în următoarele 3 luni de sarcină, se pun bazele corpului ”emoțional” al copilului și sunt influențate trăirile și experiențele din următorii 7 ani ai vieții (între 7 și 14 ani) iar în ultimele 3 luni de sarcină se pun bazele ”corpului mental” al copilului și ale perioadei 14-21 ani (adolescența).

Așadar – tot ceea ce face mama în cele 9 luni de sarcină influențează PRIMII 21 DE ANI DE VIAȚĂ AI INDIVIDULUI!

Acestă informație – pe care am simțit-o VALIDĂ și REALĂ din primul moment în care am citit-o – mi-a adus ”explicația” stării de jeluire și curățenie prelungită din ultimele săptămâni.

Pentru că majoritatea ”greșelilor” și dificultăților vieții mele își au originea în primii 21 de ani ai vieții mele – pe care îi consider cei mai provocatori și mai dificili.

Dar deja știam că ”problema” este undeva și mai în profunzime (și am primit ”confirmarea” scrisă).

Toate problemele provind din RELAȚIA CU MAMA – stabilită chiar din perioada vieții intra-uterine.

Am nevoie să vă împărtășesc ceva foarte personal, pentru a înțelege cât mai clar la ce mă refer, pentru a accepta mesajul meu cu detașare și considerare și a nu lăsa partea emoțională să-l categorisească în vreun fel.

Mama mea a avut o sarcină FOARTE GREA ȘI TOXICĂ (organismul ei era într-o stare de acidoză marcată – și a reacționat groaznic prin detoxifiere masivă, grețuri și vărsături – timp de 9 luni de zile continuu!).

Întreaga perioadă a sarcinii cu mine a fost însoțită de stări emoționale dificile, de nesiguranță, de auto-blamare (se simțea atât fericită, de prezența sarcinii, cât și nefericită, din cauza stării de rău), de invidie față de binele celorlalți, de lipsuri (eu nu pot, eu nu am – alții pot și au) – și mai ales, de neputință și de ”osândă” (acceptarea tip ”asta este, trebuie să sufăr!”).

Într-o sesiune de hipnoză regresivă, am retrăit perioada sarcinii, din punctul de vedere al copilului meu interior – și efectiv m-a copleșit senzația de VINOVĂȚIE uriașă a copilului, față de suferința produsă mamei sale.

Am vrut de multe ori să ”plec” înapoi în lumea de energie, doar să nu mai cauzez atâta durere și suferință corpului mamei mele – dar m-a ținut pe loc conștiența faptului că aș putea să-i produc o durere și mai mare prin ”abandonarea” luptei.

Întreaga sarcină a fost O LUPTĂ AGONIZANTĂ între bine și rău, fericire și nefericire, minunea creației și suferința mizeriei corpului intoxicat.

Toată această energie a PARADOXURILOR s-a regăsit ulterior în primii 21 de ani ai vieții mele și în relația mea cu mama – întreaga viață.

Ca profesionist, am privit relația cu mama la mulți dintre pacienți. Și am observat tipare asemănătoare cu propriile mele constatări.

Relația cu mama este o relație paradoxală, caracterizată de PARADOXUL SUPREM: IUBIREA ȘI URA.

Mama este ființa care ne-a dat viață și a avut grijă să supraviețuim pe pământ.

Dar tot mama este ființa care ne-a impus și ne menține cele mai mari LIMITĂRI, care ne dorește în postura de ”copil” (pentru a-și păstra ea rolul de mama) și NU NE LASĂ SĂ CREȘTEM. Mama fiecăruia este principalul obstacol în apariția ADULTULUI.

Cât timp trăiește mama (uneori și mult după aceea) – ne menținem (mai ales în relația cu ea) în starea de COPIL.

Mama ne este alături continuu, în momentele dificile ale vieții.

Dar în același timp, tot mama este cea care ne ”condiționează” afecțiunea sa de îndeplinirea anumitor condiții.

”Ești cuminte – te iubesc, nu ești cuminte – nu te iubesc”, ”faci ce-ți spun, te iubesc, nu faci ce-ți spun, nu te mai iubesc”.

Mama este primul învățător al IUBIRII CONDIȚIONATE.

Ea pune bazele NESIGURANȚEI și NEÎNCREDERII ÎN SINE a fiecărei persoane.

Mama este cea care ne cere să ne abandonăm propriile nevoi și dorințe, pentru a-i împlini așteptările sale.

Și de dragul mamei – ne abandonăm pe noi înșine și încercăm să devenim CINE DOREȘTE MAMA SĂ FIM NOI.

Doar mama are puterea dată de relația specială pe care o are cu noi, de a ne FORȚA să ne transformăm pe interior și să devenim CINE SE AȘTEAPTĂ EA să fim, pentru a o face fericită.

IUBIREA CONDIȚIONATĂ este cea mai importantă lecție ”predată” de mamă copilului ei – și odată însușită bine, reprezintă ”cârligul” principal de care se prind toate sforile manipulatorilor sociali: învățătorilor, autorităților, prietenilor și tuturor celor care ”au putere asupra noastră” (cărora le dăm noi această putere).

Devenim marionete sociale și suntem ”dresați” să fim soldăței ascultători – datorită mamelor noastre.

8 martie, ”ziua mamei” a adus săptămâna trecută o energie foarte ”amestecată” și destabilizatoare, ajutată fiind și de eclipsa de soare ce a avut loc în aceeași zi (chiar dacă nu a fost vizibilă din țara noastră).

”Ritualurile” de 8 martie, repetate pana la îndoctrinare de când mă aflu pe Pământ mi-au amintit de episoade disparate din copilărie.

An de an, am învățat poezii de ”adulație” la adresa mamei (ce conțineau cuvinte pompoase tip ”TE IUBESC MĂMICA MEA MINUNATĂ!”) și eram nevoită să le recit chiar și atunci când eram supărată de discuțiile în contradictoriu cu mama sau de pedepsele neraționale pe care le primeam pentru greșeli copilărești.

ARTIFICIALUL situațiilor repetitive și tip ”îndoctrinare” mi-a ”sărit” în ochi mai mult ca niciodată, în săptămâna care a trecut.

MAMA este o ființă extrem de importantă în viața unui om.

Mama este EDUCATOAREA principală a copilului.

Dar direcția educației sale poate fi ”împuternicirea” sau poate fi ”slăbirea” copillului (prin cultivarea depedențelor – tip ”fac eu pentru tine, tu ești prea mic”).

Multe femei în prezent au organismele atât de slăbite, suprarenalele atât de prost funcționale și sistemul limfatic atât de plin cu acizi – încât FRICA, NEÎNCREDEREA ȘI NESIGURANȚA reprezintă energiile de bază care le caracterizează și pe care le transmit cu generozitate copiilor.

Și apoi, se miră și sunt supărate de COMPORTAMENTUL și PERFORMANȚELE COPIILOR.

Vă propun pentru săptămâna care urmează să vă faceți o analiză profundă și DETAȘATĂ, cu BLÂNDEȚE ȘI maximă TOLERANȚĂ – a relației pe care o aveți cu propria mamă (și, dacă aveți putere, și a relațiilor pe care le aveți cu proprii copiii). Încercați să nu lucrați pe prea multe planuri odată – pentru că subiectul este DELICAT și scoate la lumină PARADOXURI.

Stări emoționale greu de dus.

Observați CE AȚI PRELUAT DE LA PROPRIA MAMĂ – ce ați ”luat” în mod conștient sau inconștient de la ea – pentru ”a-i ușura” și ajuta suferințele?

Fiecare copil încearcă să-și ajute mama, așa cum poate mai bine.

IUBIREA IMENSĂ care este copilul mic – încearcă să ajute suferințele mamei  – cu prețul preluării IUBIRII CONDIȚIONATE, ca și regulă de trăire pe Pământ.

Eu am preluat de la mama mea IMENSA RESPONSABILITATE pentru binele celorlalți și am decis, din fragedă copilărie – să FIU și SĂ FAC tot ce îmi spun adulții (să fiu foarte ascultătoare) pentru a nu-i supăra și a nu le face mai multe suferințe decât au. Chiar cu prețul uitării și negării de sine și cu prețul ne-împlinirii propriilor nevoi și dorințe.

Ani de zile mi-am spus că DACĂ CEILALȚI DIN JURUL MEU, CEI DRAGI, SUNT FERICIȚI și EU SUNT FERICITĂ.

Acesta a fost ”pachetul” preluat de la mama mea.

Alături de multe frici, nesiguranțe și neîncrederea în propriile puteri – înercând să le găsesc ”soluții” în viața mea personală, așa cum am știut și am putut mai bine.

Am înțeles, acceptat și ”integrat” acest ”pachet” preluat de la mama (care l-a preluat la rândul său, de la propria sa mamă) – și AM ALES SĂ NU-L MAI TRANSMIT MAI DEPARTE COPILULUI MEU.

Am ales să-l ”lucrez”, înțeleg, integrez și ”rezolv” eu, indiferent cât durează și indiferent ce eforturi implică.

PRELUCRAREA ȘI ÎNȚELEGEREA PARADOXURILOR durează și necesită multe condiții.

Prezența FRUCTELOR în viața mea a ușurat enorm procesul.

Fructele mi-au curățat corpul biologic de ACIDITATEA uriașă existentă și mi-au favorizat LINIȘTEA INTERIOARĂ și CLARITATEA MENTALĂ ce mi-au permis să exersez OBSERVATORUL INTERIOR – ce a putut aprecia puterea PARADOXULUI – fără să fie atras în capcana jocurilor ”părtinitoare” (bine sau rău).

Vă propun ca în săptămâna care urmează să folosiți fructele disponibile la acest final de iarnă (găsiți încă mere bune și pere gustoase, la marile supermarket-uri, dar și citrice încă dulci, ori struguri și pepeni galbeni). O masă de fructe pe zi – dimineața sau la prânz – și o relație mai strânsă cu propria mamă (întâlniri directe, dacă este încă în viață, sau privirea fotografiilor și re-amintiri din copilărie, dacă mama nu mai este în viață) – vă ajută să puteți IDENTIFICA ce ați preluat – ca și ”pachet de greutăți” – de la propria mamă –  crezând (în mod eronat) că-i veți ajuta povara sa.

Un indiciu important, pentru a ști ”ce reprezintă” acest ”pachet de greutăți”: CE VĂ ENERVEAZĂ la propria mamă? Ce comportamente, ce cuvinte, ce convingeri, ce atitudine, ce energie, ce emoții?

AICI ESTE PACHETUL PRELUAT – și încă ”neprelucrat” și ”activ” – din chiar propriul dv corp emoțional.

IDENTIFICAȚI TOT CE AȚI PRELUAT de la mama – și se manifestă ”ca trăsături” indezirabile în propria viață.

Puteți așterne pe hârtie sau doar face un rezumat, în mintea voastră.

Și la finalul săptămânii, când ați definit bine (sau cât mai bine) întregul pachet – faceți un mic ”ritual” (în care NU este nevoie prezența fizică a mamei – care s-ar putea să nu înțeleagă deloc această joacă energetică).

DAȚI-I ÎNAPOI ACEST PACHET.

Scrieți-i o scrisoare – sau expirați profund energie, gândindu-vă la ce doriți să-i dați înapoi – într-o pernă, sau într-un șervețel – și ”înmânați-o” energetic – privind la o fotografie a sa, sau gândidu-vă la ea.

REPET – NU ESTE NEVOIE DE PREZENȚA FIZICĂ A MAMEI.

Doar dacă știți că mama dv ”s-a maturizat” și a crescut ca ființă umană, putând accepta un ritual de această putere – puteți să o luați ca partener în ritual.

În rest, nu este nevoie să vă ”răniți” mama, care nu va înțelege deloc ce doriți să faceți, dacă ea NU DOREȘTE să ”abdice” din poziția de mamă și să devină un adult.

Intenția ”ritualului” este SĂ VĂ ELIBERAȚI FIECARE DE ”pachetul de greutăți” preluat de la mama și care stă la baza IUBIRII CONDIȚIONATE ce o trăiți cu toții ZI DE ZI.

VĂ IUBIȚI PE VOI ÎNȘIVĂ CONDIȚIONAT.

Vă ”iubiți” doar dacă sunteți cuminți, respectați dieta, vă comportați conform ”așteptărilor” mentale.

ȘI ”vă urâți” când ZILNIC vă încălcați ”promisiunile” și deciziile (dar, de fapt, vă revoltați CONTINUU împotriva IUBIRII CONDIȚIONATE).

VINDECAREA IUBIRII CONDIȚIONATE începe cu ”eliberarea” pachetului ”de suferințe” preluat de la mama și cu VINDECAREA RELAȚIEI CU MAMA.

Puteți să încetați să mai fiți ”o victimă” a condiționărilor mamei – și să SCHIMBAȚI întreaga energie a jocului – modificându-vă fundamental PERCEPȚIA: ÎNCEPEȚI SĂ VĂ IUBIȚI NECONDIȚIONAT.

ÎNCEPEȚI SĂ VĂ RESPECTAȚI, SĂ VĂ APRECIAȚI, să vă înțelegeți toate șovăielile, toate așa-zisele greșeli (nimic altceva decât ”experiențe”) și OPRIȚI ”AUTO-BLAMAREA” și ”AUTO-BICIUIREA”.

Și după ce veți exersa bine lecția IUBIRII DE SINE NECONDIȚIONATE – pentru că va lua timp să o exersați – o veți putea ”extinde” relaxat și asupra relației cu mama.

ABIA ATUNCI se va încheia ”oficial” VINDECAREA!

Până atunci, să lucrăm această săptămână la identificarea a tot ce am preluat de la mama și ne împiedică să ne IUBIM și ACCEPTĂM așa cum suntem fiecare dintre noi.

Cu iubire, tuturor,

Sorina Soescu    

http://www.centrulnatura.ro/saptamana-relatiei-cu-mama-sau-iubirea-conditionata/