• Cireșele și vișinele sunt primele fructe care apar primăvara- în zonele temperate ale globului.
• Ca și cum Natura ne oferă instrumentele cele mai puternice de detoxifiere – după lunga iarnă- pentru curățarea temeinică „pe interior“.

Vom prezenta câteva informații generale despre cireșe, preluate de pe Internet. Cireșul aparține familiei de plante numite Rosaceae (din care mai fac parte și merii, perii, corcodușii, prunii, caișii, piersicii, căpșunile, zmeura, murele, păducelul, porumbarul, măceșul și toți trandafirii).
 
Deși există mai multe specii de cireșe- distincție foarte clară există doar între cireșele dulci (propriu-zise) aparținând speciei Prunus avium și vișine (care sunt o specie de cireșe cu gust acrișor, provenind din cireșele sălbatice) aparținând speciei Prunus cerasus.
 
Astfel, cireșul vest-indian numit acerola (Malpighia emarginata) este nativ din insulele din Indiile de vest și este cultivat în Mexico, Texas și Florida în SUA. Acerola este un arbust sau copăcel mic ce aparține familiei Malpighiaceae, de plante tropicale. Fructul său conține 2-3 semințe mici și o cantitate excepțional de mare de vitamina C, comparativ cu cireșele europene sau restul cireșelor americane.
 
Cireșele sunt renumite pentru multe dintre calitățile lor, putând să întâlnim informații diferite pe Internet sau în cărțile de specialitate (cum ar fi Jean Valnet- Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale)

Vom lista câteva dintre proprietățile mai interesante de pe Internet: sunt fructe foarte bogate în pigmenți (au și culoare roșu intens), aceștia fiind compuși flavonoizi polifenolici, cunoscuți sub denumirea chimică de glicozide antocianice.

Antocianinele sunt pigmenți roșii, violet sau albaștri – găsiți în fructe și legume, mai ales în coaja acestora, fiind renumite prin proprietățile anti-oxidante puternice (coaja protejează miezul fructului de efectul oxigenului din atmosferă- sau oxidarea- cea responsabilă de transformarea pulpei mărului sau perei din alb în maroniu, după ce fructul este decojit).
 
Așadar–prin intermediul acestor pigmenți- cireșele au fost identificate a acționa drept agenți anti-inflamatorii (studii au arătat că antocianii blochează acțiunea enzimelor ciclo-oxigenazei 1 și 2). Indicații clinice utile sunt artrita gutoasă, fibromialgia și leziunile sportive.
 
Cercetările au sugerat și că unii dintre compușii anti-oxidanți din cireșe ajută corpul omenesc să lupte împotriva cancerului, îmbătrânirii și afecțiunilor neurologice, precum și condițiilor pre-diabetice, cireșele sunt foarte bogate în melatonină- care poate traversa bariera hemato-encefalică și să producă efecte de calmare în nevroze, insomnie și migrene sau alte dureri de cap.


Sunt o sursă de zinc, de fier, potasiu, mangan și cupru; toate aceste elemente sunt esențiale în buna funcționare a tuturor celulelor corpului, cireșele și vișinele, în mod deosebit- sunt excepțional de bogate în anti-oxidanți flavonoizi poli-fenolici precum luteina, zea-xanthină și beta-caroten.
 
Acești compuși acționează drept neutralizatori de radicali liberi și specii de oxigen reactiv- jucând un rol important în îmbătrânire, cancere și numeroase alte boli.
 
Un rol deosebit de important îl au cireșele în efectul protectiv asupra afecțiunilor cardiace (prin aportul de potasiu și efectele anti-oxidante importante). Studiile au arătat că persoanele care consumă cireșe în fiecare zi au colesterol și trigliceride la valori foarte scăzute. Cireșele conțin cantități crescute de vitamina A și beta-caroten, considerate ingrediente esențiale ale imunității și ale unei pieli frumoase.
 
Antocianinele din cireșe și vișine ajută la prevenția bolii Alzheimer- ajutând la funcționarea eficientă a memoriei și susținând buna funcționare a creierului, cireșele și vișinele reprezintă alimentele perfecte pentru pierderea în greutate și detoxifierea corpulu- conțin 70% apă, foarte puține calorii, multe fibre, multe vitamine și minerale.
 

Sursa text: www.centrulnatura.ro