Centrulnatura.ro Igiena alimentației

 
 

• Pentru că știu multe, nu am nici cea mai mică dorință să pierd timp și energie, pentru a indica lacunele din formarea profesională a acestei femei.
• Dar numărul crescut de boli cronice din țara noastră și întreaga lume îmi confirmă faptul că igiena alimentației este prea puțin valorizată și prețuită.

Când se dorește să se urmeze (depisteze) calea care duce organismul uman de la starea de sănătate către o boală cronică, se descoperă că principalele cauze pentru diferitele boli existente sunt aceleași, cu foarte puține excepții. Multe dintre cauze au fost deja expuse în paginile cărții, și nu este nevoie să le re-amintim.
 
Dar este nevoie să ne ocupăm aici, în mod deosebit, de o greșeală pe care o comite omenirea în mod inconștient. Și deși este o greșeală veche, atât de veche cât omenirea, nu și-a pierdut actualitatea. Dimpotrivă: apare din ce în ce mai mult în primele rânduri ale problemelor acute de sănătate ale oamenilor, atât sănătate fizică, cât și psihică și spirituală. Este vorba despre ”cultura alimentației”.
 
Și mai precis, de un aspect modest al acesteia, care se intitulează ”igiena alimentației”.
 
Nu mă înșel deloc când spun că pentru majoritatea oamenilor, igiena alimentației nu înseamnă decât spălarea mâinilor înainte de masă și spălarea fructelor și legumelor cu apă fierbinte. Nimeni nu se gândește la alegerea alimentelor cele mai vindecătoare sau la necesitatea de a mesteca bine alimentele.
 
O greșeală asemănătoare o fac până și mulți medici – exact așa cum am experimentat eu din replica sarcastică a doctoriței șefe din Ministerul sănătății: ”Ce vreți să ne mai raportați nou? Că trebuie să ne spălăm pe dinți și pe mâini?”
 
Pentru că știu multe, nu am nici cea mai mică dorință să pierd timp și energie, pentru a indica lacunele din formarea profesională a acestei femei. Dar numărul crescut de boli cronice din țara noastră și întreaga lume îmi confirmă faptul că igiena alimentației este prea puțin valorizată și prețuită. Pentru a ne proteja sănătatea și pentru a trata oamenii bolnavi este neapărat necesar să fie adunate și integrate toate datele științifice noi din ultimele cercetări moderne.
 
Sunt convinsă că de mult timp, ar fi trebuit introdusă în medicină, pe lângă disciplina de igienă, și cea de igienă fiziologică. Aceasta ar permite să fie înțelese mai bine tulburările funcționării fiziologice a întregului organism omenesc.

 
 O astfel de igienă este o parte inseparbilă a Sistemului meu de însănătoșire naturală și a demonstrat că poate proteja sănătatea a zeci de mii de oameni. O respectare a regulilor igienei fiziologice este un factor de vindecare important, care s-a dovedit de ajutor în dispariția multor suferințe cronice.
 
Doresc să vă rețin atenția asupra igienei tractului digestiv, asupra întregului aparat digestiv, nu doar asupra tractului gastro-intestinal, deși pentru mulți este același lucru. Din păcate, nu se iau în seamă două organe extrem de importante ale tractului digestiv: cavitatea bucală și esofagul. Și nu este o observație întâmplătoare, ci am multe dovezi clare despre modul simplist, chiar primitiv în care sunt considerate rolurile lor în procesul digestiv al oamenilor.
 
Împotriva unei opinii larg răspândite, gura noastră este o ”stație de încărcare”, dar și un ”atelier de prelucrare” în același timp, în care mâncarea este măcinată în bucăți mici și amestecată cu salivă, pentru a aluneca mai ușor de-a lungul esofagului către stomac. Aici își începe mâncarea lunga ei călătorie prin toate părțile tubului gastro-intestinal, pentru a fi prelucrată ulterior prin enzimele digestive.
 
Cercetările lui Sechenov și lucrările lui Pavlov au arătat ce rol hotărâtor îl are creierul uman în organizarea prelucrării alimentelor. Creierul elaborează programul activităților ulterioare din acest proces și eliberarea enzimelor și hormonilor, precum și echilibrul acido-bazic din secrețiile digestive. Dar pentru a putea elabora acest program, creierul are nevoie de informații clare despre structura și calitățile alimentelor consumate.
 

Prima sursă a acestor informații – ce determină succesul procesului ce urmează – este gura (cavitatea bucală). Aici există terminații ale filetelor nervoase – ”senzori”, cu ajutorul cărora este cercetat gustul alimentelor și se stabilește din ce părți este constituită. Acești senzori anunță și glandele salivare despre uscăciunea sau conținutul de fluide din alimente. nformații sunt trimise la creier, care pe baza lor stabilește programul de acțiune al organelor digestive.
 
 
Sursa text: www.centrulnatura.ro
 
Sursa foto: Pixabay