centrulnatura.ro Mituri şi legende alimentare

MITURI ȘI LEGENDE ALIMENTARE
De când am sosit pe lume, ni se spun și ”ni se servesc” povești.
Așa ne este prezentată realitatea din jurul nostru, în forma poveștilor, metaforelor, legendelor și miturilor.
Unui copil i se ”servesc” continuu metafore și povești despre orice din jurul lui (inclusiv despre alimentație), astfel încât nu mai reușește să distingă realitatea de mitologie și trăiește întreaga viață într-o împletitură confuză din cele două.
Când am început să-mi fac propriul demers de vindecare interioară, am descoperit că în mintea mea există o țesătură densă de povești și mituri – cu privire la orice și la totul.
Testând fiecare poveste în parte, am descoperit falsitatea majorității. Am continuat și continui demersul de vindecare (care este un proces de lungă durată) precum și procesul identificării validității a ceea ce mi s-a spus versus ceea ce este adevărat/fals pentru mine.
Mi-am propus să vă dezvălui câteva dintre ”legendele” alimentare și apoi, medicale, strâns legate între ele – cu care am crescut și care mi-au provocat starea de boală – atât a corpului fizic, cât și a sufletului. Poate regăsiți ceva elemente și în propriile povești și deveniți curioși despre existența lor și în viața dumneavoastră.

”Mănâncă tot din farfurie, să crești mare!” – este legenda preferată a părinților, mulți dintre ei mândrindu-se cu ”copilul care mănâncă bine, tot ce-i pun în farfurie!”
Este FALS. Corpul nostru NU are nevoie de TOT din farfurie, la fiecare masă – întrucât zi după zi, nevoile corpului sunt diferite.
Dacă mestecăm foarte bine (de circa 50 de ori fiecare înghițitură), după 10-15 înghițituri apare râgâitul (primul râgâit) – semn că stomacul este plin. Și semn de ”gata pentru acum!”. Majoritatea oamenilor neglijează acest semnal, și continuă să introducă alimente în stomac mult peste capacitatea acestuia ”ca să termine tot din farfurie…..că este păcat să lași mâncarea acolo!”.
”Păcat” este să umpli complet farfuria de fiecare dată, fără să întrebi copilul dacă îi trebuie sau nu, dacă îi este foame sau nu! ”Păcat” este să umpli stomacul dincolo de capacitatea lui, de ficare dată, silind organismul să consume enorm de multă energie pentru digestie, la fiecare masă!
(Am tot folosit automat cuvântul ”păcat” atât de înrădăcinat în limbajul nostru cotidian, de am ajuns cu toții să ne simțim ”păcătoși” la fiecare pas, cu fiecare gest, cu fiecare greșeală!).
M-am trezit, personal, cu compulsia de a mânca ”tot din farfurie”, chiar și atunci când nu mi-era foame sau nu-mi plăcea prea mult ceea ce aveam în farfurie – doar pentru că ”am plătit mâncarea” – sau că ”mi-a fost servită cu drag de cineva”.
De zeci și sute de ori mi-a fost rău pentru că am depășit semnalul de ”stop mâncare” al corpului meu (primul râgâit).

Și asta doar pentru că funcționează la ”pilot automat” setarea ”mâncat tot din farfurie” – bine întipărită din copilărie.
”Bea lapte să ai calciu, să crești mare!”
FALS. Am scris un articol întreg despre nocivitatea lactatelor (indiferent de specia animală de la care provin) – creatoare de mucus, blocante ale intestinelor și sistemului limfatic al oamenilor.
Este adevărat că oamenii ”cresc mari” mâncând lactate – dar nu în direcția dorită – NU pe verticală, ci pe orizontală. Copiii se îngrașă, adulții devin supraponderali și greoi – pe consumul de lapte și lactate.
”Avem nevoie de proteine pentru organism”
Cu această justificare ”medicală” – oamenii se intoxică și se sinucid lent consumând ”cadavre” de animal, zi după zi – în același timp, comportându-se barbar cu speciile animale din jur.
Corpul omenesc are nevoie de aminoacizi – NU de proteine.
Când le obține din carne, procesul de digestie, care presupune scindarea proteinelor animale – este un proces atât de greoi și de consumator de energie, încât costă mai multă energie decât aminoacizii furnizați. Din hrana vegetală proaspătă se obțin aminoacizii de care avem nevoie zilnic, existând numeroase surse în Natură.
În schimb, carnea conține ceva ce oamenii caută disperați: ”neurotransmițători” (adrenalină, noradrenalină, dopamină) – adică substanțele care susțin glandele suprarenale (slăbite la toți oamenii prezentului, stresați și suprasolicitați). Senzația de putere, de forță, de agresivitate ce apare după consumul de carne NU se datorează proteinelor – ci acestor neurotransmițători – pe care îi căutăm ca un ”drog” (alături de tutun, cafea, cola, zahăr și alte droguri ”legale” de susținere a suprarenalelor și energiei corpului). De aceea, oprirea consumului de carne la oamenii care depind aproape exclusiv de neutrotransmițătorii din carne – duce la o stare de slăbiciune intensă, greu de depășit. De aceea, marii consumatori de carne NU pot ține post ortodox – pentru că nu mai pot funcționa în lume!

”Vegetarienii sunt mai sănătoși decât carnivorii” – ”avem nevoie de mâncare gătită” – ”o masă gătită este masa cea mai sănătoasă, legumele gătite sunt sănătate curată”
FALS, FALS, FALS – sunt alte mituri ale ”exceselor” care apar în dietele extreme – izvorâte dintr-o căutare continuă a soluțiilor la problemele alimentare ale oamenilor.
Există vegetarieni la fel de bolnavi și blocați precum carnivorii. Există multe capcane în toate ”curentele alimentare” ale prezentului – de la hrana gătită, la alimentația raw vegană!
Hrana gătită produce acidoză.
Mi-am demonstrat-o de curând, în cursul unui post de ”hrană vie” doar cu fructe și legume crude.
Introducerea unei mese gătite – constând într-o supă de ștevie, sau urzici opărite – a declanșat apariția în organism a unei stări de acidoză echivalentă cu cea declanșată de consumul unui pește. Întrucât am consumat doar 2-3 mese gătite pe lună – pentru a observa efectele meselor gătite după ce organismul s-a obișnuit cu hrana nepreparată termic – am fost foarte atentă și am notat efectele asupra corpului fizic.
După o masă gătită (INDIFERENT dacă a fost pește=carne, sau urzici opărite sau supă de buruieni) au apărut ACELEAȘI SIMPTOME:
– la 10-15 minute după masă, toată energia din zona capului a început să coboare, parcă erau râuri-râuri care coborau dinspre cap, prin gât, către zona abdomenului – pierzându-mi starea de claritate mentală și prezență – cu care mă obișnuise hrana vie, nepreparată termic. Apoi, în 30 de minute a apărut somnolența, amețeala, confuzia mentală, căscatul, neatenție, dificultatea de concentrare.
– după alte 30 de minute, a apărut o stare de căldură interioară și de arsură în tot corpul, parcă eram otrăvită și intoxicată, ardea pielea, mă încălzisem toată, ardeau mucoasele digestive (stomacul în special, nevoia de a consuma apă) – parcă iar era foame (de fapt un fel de arsură a stomacului, care semăna cu senzația de foame – pentru că stomacul era plin plin).
Am adormit greu, somn întrerupt și cu senzație continuă de abdomen și intestine pline, cu mâncărimi la nivelul pielii și buze uscate, gură uscată, senzație de uscăciune pe gât.
A doua zi, toată ziua, stare de energie redusă, de parcă eram ”mahmură” – și la nivelul creierului – concentrare mai dificilă, prezență mai greoaie în lume (mult diferită de starea ”alertă” pe care o aveam de la hrana nepreparată termic) și mai ales, reapariția stării de ”egoism” – ”eu-eu-eu” – care dispăruse (doar eu am vorbit, n-am avut răbdare să-i ascult pe ceilalți, i-am întrerupt din vorbă, m-am băgat peste ei, eu știu mai bine, eu înțeleg totul etc etc…..am conștientizat starea dar NU am avut putere să ies din ea) – seara m-am trezit epuizată, cu dureri de spate, cu suprarenalele și rinichii suprasolicitați la maxim – și cu o ușoară stare de depresie ”la ce bun toate eforturile, oricum nimeni nu mă ascultă, de ce mă mai chinui, mai bine abandonez etc etc”.
După 24 ore de post negru și reluarea hranei ”vii” – starea respectivă a dispărut – și a reapărut optimismul, energia, nevoia de ”joacă” și dorința de a fi alături de ceilalți, a-i asculta și a-i ”auzi” cu adevărat” (aveam iar energie să pot să ascult și să aud, fără să fiu nevoită să intervin!).
FOCUL modifică nu numai chimia alimentelor – ci și energetica lor – și evident energetica întregului nostru organism, când consumăm alimente gătite.
Sunt importante experimentele făcute de fiecare dintre noi, pentru a verifica validitatea a ceea ce ni s-a spus în mod repetitiv.
Am crescut cu ideea că ”nu se poate fără masă gătită”.
Și am identificat faptul că ”masa gătită” nu numai că îmi face rău fizic – dar îmi și transformă energetica mea umană în altceva – care NU SUNT EU – ci este o variantă deformată a EU-ului meu. Pentru mine a fost o mare supriză să constat că ”alimentele sănătoase” precum urzicile și supele de ștevie, lobodă etc etc îmi fac rău fizic și energetic!
Am crezut toată viața că ”mâncam sănătos” consumându-le regulat, în perioada primăverii.
Și am descoperit, personal, că mă înșelam!
”Fructele îngrașă” – ”prea multe fructe dăunează” – ”fructele sunt prea bogate în potasiu” – ”fructele sunt bune doar ca desert” – un ”fruct pe zi este suficient” – ”fructele sunt prea yin – ”nu este bine să mănânci multe”
Am auzit enorm de multe povești despre fructe. Când am fost pe dieta macrobiotică, care interzice consumul de fructe – a fost cel mai frustrant – și am ”încălcat” adesea această dietă, pentru că întotdeauna mi-au plăcut fructele, am consumat fructe și corpul meu simțea nevoia de fructe.
Când am citit despre dieta de detoxifiere DOAR cu fructe a dr. Morse – m-am gândit că este cea mai plăcută dietă cu putință – dar am fost îngrijorată, datorită tuturor celorlalte informații pe care le aveam despre fructe.
M-am decis totuși să încerc, pas cu pas, să văd cum este și despre ce este vorba. Studiind în același timp argumentația teoretică a dr. Morse cu privire la fructe.
Am descoperit că nu știam mai nimic despre fructe și efectele lor asupra corpului. Că există fructe mai alcaline (fructele DULCI – gustul dulce este gustul alcalin – precum strugurii, pepenii, perele dulci, bananele, cireșele și orice alte fructe dulci), fructe semi-acide (merele, piersicile, caisele, portocalele dulci, pomelo) și fructe acide (lamâi, ananas, căpșuni, kiwi) – fiecare cu efectele lor. Fructele se pot combina – în salate de fructe, în smoothie-uri (la blender) și în sucuri. Și consumul lor îți dă o stare de bine în întregul corp, mult diferită de cea după consumul de ciocolată sau înghețată. În același timp, au un efect ”răcoritor” asupra corpului, și dacă ai deja probleme cu termoreglarea – te vei trezi foarte friguros în timpul consumului de fructe! Dar sunt multe soluții din plante pentru echilibrarea circulației.
Se poate trăi doar cu fructe zile și luni întregi. Singura problemă este toxicitatea uriașă a corpului nostru – acumulată în zeci de ani de abuzuri alimentare făcute inconștient, fără voia și știința noastră. Iar fructele ”curăță” aceste depozite imense de toxine, le determină eliminarea la exterior – producând simptome neplăcute (erupții pe piele, simptome tip rinită alergică, bronșită, diaree sau crampe abdominale, simptome tip infecții urinare, etc). Pentru atenuarea acestor stări – este nevoie să introduci mese din legume.
”Detoxifierea corpului cu plante – cu legume și frunze – este foarte puternică”
FALS!
Am crezut – ca majoritatea naturiștilor – că frunzele legumelor și legumele produc detoxifiere (sucurile de sfeclă, de morcovi, supele din urzici sau alte frunze).
Am aflat cu mare surpriză că NU se întâmplă acest lucru!!!
Folosirea sucurilor de legume la pacienții cu cancer NU produce detoxifiere și rezultatele dorite! Văzusem acest lucru în practică de multe ori, dar am explicat mereu că ”persoana era într-un stadiu prea avansat și dieta a fost începută prea târziu!”
Majoritatea cărților naturiste pe care le-am studiat vorbesc de ”legume și fructe” în detoxifiere – dar alimentația tip ”anti-cancer”, ca și alimentația ”raw-veganilor” este predominant alcătuită din legume. Iar acestea NU PRODUC DETOXIFIERE!!
Legumele doar susțin corpul fizic – ATÂT.
DOAR FRUCTELE PRODUC DETOXIFIERE și curățarea corpului.
Am testat și am încercat personal ambele variante. Cu efecte clare!
Fructele sunt singurele care se digeră, absorb, folosesc și elimină cu minim de consum energetic, de aceea, corpul rămâne cu rezerve pentru a face detoxifierea și vindecarea.
Legumele se digeră, absorb, folosesc și elimină cu consum mare de energie (dacă sunt preparate termic, cu consum FOARTE MARE de energie, cum am aflat pe propria piele) – și NU lasă corpului energie pentru detoxifiere și vindecare.
”Pregătirea alimentelor” – ”gătitul” este o artă – ”avem nevoie de rețete”
FALS.
Pentru detoxifiere, pentru menținerea în stare bună a organismului – acesta poate prelucra eficient ALIMENTE SIMPLE.
Cu cât le combini mai mult, cu cât sunt mai multe amestecate într-o salată sau mâncare – cu atât efortul depus pentru digestie este mai mare – de multe ori, la fel de mare ca pentru digestia unei bucăți de carne.
Am văzut pe multe site-uri raw-vegane rețete hiper-complicate în care se încearcă să se imite felurile preparate termic (sarmale raw vegan sau pizza raw vegan, ori dulciuri raw vegan). Și se insistă că sunt ”mai sănătoase” decât cele gătite.
Da, într-un fel sunt mai sănătoase, pentru că lipsește componenta ”foc” și denaturarea, al cărei efect vi l-am prezentat deja.
Dar din punct de vedere al corpului – TOT efort imens de digestie înseamnă, adică el va pierde energia întregii zile să digere mâncarea complicată introdusă în corp. Și nu mai are energie pentru regenerare și refacere. Adică procesul de îmbătrânire și degradare continuă, ceva mai lent, dar la fel de implacabil.
Avem nevoie de alimente simple – să culegem un fruct și să-l mâncăm sau să luăm o legumă și să o mâncăm. Sau cel mult o salată din 2-3 legume. Nu ”salate curcubeu” cu zeci de componente.
EXCESUL și LĂCOMIA caracterizează nutriția umană.
Și ele sunt întreținute de prezența focului în alimentație – de hrana gătită.
Personal, am înțeles gonirea din ”Rai” a lui Adam și Eva drept ispita ”focului” în gătirea hranei. Pentru că focul a permis să folosim ca și surse alimentare carnea de animale și produsele animale – care altfel, nu ar fi fost accesibile consumului. Și așa organismul omenesc s-a ”intoxicat” de mii de generații cu deșeuri alimentare și a funcționat deficitar la toate nivelele.
Am descoperit, personal, cu multă uimire că habar nu am cine sunt și care îmi sunt puterile și abilitățile. Pentru că nu le-am cunoscut niciodată, fiind încețoșate continuu și permanent de energia redusă a organismului – care era în continuu proces de digestie.
Nu am avut niciodată curiozitatea sau imboldul de a opri procesul de digestie pentru că ”dacă nu mănânci, mori!” – era povestea pe care o auzeam în mintea mea continuu (și de la toți cei din jur).
Valeriu Popa ne-a demonstrat că postul de 40 de zile cu apă distilată și posturile negre regulate din timpul anului duc la vindecarea organismului de boli considerate incurabile.
Dar stările de rău care apar în special în primele zile de posturi – îi determină pe majoritatea oamenilor (am pățit la fel!) să abandoneze repede demersul.
Detoxifierea treptată a organismului, alimentația vegetariană, apoi vegană, apoi raw-vegană, apoi fructariană – în luni și ani de zile, permite la un moment dat, realizarea unor posturi de durată variabilă, pentru curățarea organismului.
Și în aceste posturi, reușești să afli că organismul nostru, lipsit de mâncare, dar hidratat cu apă din abundență – se simte plin de energie și putere! exact contrariul la ceea ce te-ai fi așteptat, prin oprirea alimentației. Iar mintea funcționează mai clar și mai bine ca niciodată! La fel și toate simțurile – mirosul se ascute, auzul la fel, gustul se îmbunătățește clar (simți diferența la fiecare gură de apă, dacă sursele sunt diferite!) – este uimitor ce perfect este corpul nostru fizic și cât de puțin ni-l cunoaștem.
Mâncarea este modalitatea principală de socializare a oamenilor.
Dificultatea schimbării alimentare în prezent este legată de faptul că MAJORITATEA oamenilor cred și consideră că ceea ce fac ei, în modul în care fac ei – este CORECT pentru TOȚI oamenii.
Starea de sănătate foarte proastă a copiilor, tinerilor și adulților m-au făcut să caut cauzele problemelor de sănătate în alimentația noastră zilnică.
Iar descoperirile mele nu încetează să mă uimească, să mă surprindă, îmi demolez ”mituri” alimentare zi după zi și descopăr cum am fost ținuți de mii de ani într-o stare de captivitate și prizonierat fizic și mental incredibile.
”Precum sarea în bucate” – este celebra poveste a copilăriei, în care este subliniată importanța și valoarea sării în alimentație.
FALS – am aflat prin proprie experiență că sarea este o toxină și un drog în același timp. De același calibru ca și zahărul – de care am scris atât de mult, până acum.
Oamenii au senzația că ”nu se poate fără sare”, iar medicina întreține această iluzie. Foarte convenabilă pentru medicină, de altfel, întrucât furnizează clientelă permanentă pentru spitale și farmacii – în mod continuu.
Sarea ucide lent – indiferent de cantitatea folosită.
Mâncarea gătită cere sare, pentru că procesul de gătire distruge toate sărurile naturale prezente în legume. De aceea, corpul ”cere” gustul sărat – pentru că orice aliment gătit, îl pierde. Sarea a apărut odată cu mâncarea gătită – și împreună, contribuie la degradarea organismelor fizice, masă după masă.
Când te dezobișnuiești de sare și o consumi ocazional, efectul este tip ”intoxicație” asupra corpului – de parcă ai introdus o neurotoxină – dureri musculare, parestezii, amorțeli, slăbiciune etc
A fost o uimire pentru mine să constat că există sare și în prăjituri, și în formulele de lapte praf pentru sugari! Să nu mai vorbesc despre TOATE conservele și TOATE produsele de patiserie. Sarea produce o intoxicație lentă la toți oamenii.
”Undelemn de la bunica” – de cele mai multe ori, de la o bunică bolnavă, plină de reumatism, sclerozată și suferindă. Pentru că tocmai consumul regulat de ulei, în special de ulei prelucrat termic (prăjit, produse coapte, pus în mâncarea gătită) declanșează o acidoză marcată a organismului, cu producerea de reziduuri acide în cantități prea mari pentru ca sistemul limfatic, rinichii, intestinele sau pielea să le mai poată elimina. Și atunci, acestea se depozitează în organism – pe unde pot – în pereții vaselor de sânge sau în țesuturile conjunctive.
Uleiul, ca atare, NU EXISTĂ ÎN NATURĂ – este un produs obținut de oameni, din natură, pe care apoi îl mai și prelucrează termic.
În Natură există DOAR semințele de floarea soarelui sau diferite alte semințe, care se pot consuma ca atare, în cantități mici – aducând tot ce are corpul nevoie în materie de acizi grași esențiali. Doar că în semințe, uleiurile se regăsesc alături de proteine, aminoacizi, minerale, vitamine și efectele întregii combinații sunt altfel asupra organismului, decât efectele unei părți separate.
Consumul imens de uleiuri din societatea modernă a dus la blocarea sistemului limfatic la majoritatea copiilor și adulților – și la multe dintre tulburările imunitare cu care aceștia se confruntă.
Suntem intoxicați fizic și mental cu alimentația care se presupune că ne ține în viață. Ne sinucidem lent cu fiecare masă pe care o mâncăm.
Majoritatea alimentelor pe care le consumăm ”dau dependență”.
Hrana gătită dă o dependență uriașă (treceți pe ”hrana fără foc” câteva zile și veți înțelege DIRECT ce încerc să vă spun).
Sarea dă dependență, zahărul dă dependență, cafeaua, tutunul și alcoolul dau dependență, grăsimile dau dependență, carnea și lactatele dau dependență, produsele de patiserie (covrigei, ronțănele etc) dau dependență.
Încercați să opriți mult timp oricare dintre acestea și veți trăi DIRECT cunoașterea.
Fructele și legumele crude NU dau dependență. Interesant – că le poți consuma și te poți opri din consumul lor când nu mai vrei – când nu mai poți. Apare și dispare NEVOIA pentru anumite fructe și legume. La un moment dat, chiar nu-ți mai trebuie ceva sau altceva.
A fost o constatare foarte interesantă făcută în ultimele luni de încercări cu dieta fructariană/raw-vegană.
Alături de celelalte constatări de mai sus, legate de multiplele dependențe de hrana gătită (care apar iar și iar, la nivelul minții și prin presiune socială ”mai gustă și tu ceva, că nu mori!” este ce aud frecvent din jur…..iar eu asta simt ”că mor ”– cu fiecare îmbucătură din hrana gătită, cu sare, cu ulei și cu amestecuri savant alcătuite de bucătari supărați, frustrați și bolnavi!”).
Doar că moartea alimentară este lentă, treptată, zi după zi – și acceptată de toată lumea ”ca normală”.
Nu știu dacă se poate ieși din această stare.
Nu cunosc pe nimeni să o fi făcut complet (probabil că aceste persoane există, dar sunt ”în afara” socialului așa cum îl știm noi).
Nu știu ce este dincolo de această stare.
Nu știu cum este să fii complet sănătos, cu un corp fizic detoxifiat, tânăr, suplu și sănătos, cu o minte clară și simțurile ascuțite, perfect acordat la Natura din jur, plin de lumină și iubire și sufletul deschis către toți ceilalți.
Nu am trăit niciodată în această stare, nu am existat niciodată într-un corp fizic lipsit de dureri și plin de energie.
Nu am această experiență – și nu știu dacă ea este posibilă în lumea poluată a prezentului.
Sunt dispusă să continui să experimentez în această direcție, întrucât lumea în care mă aflu nu-mi oferă nimic altceva pe care să mă sprijin.
Pe curand, cu alte dezvăluiri și descoperiri!
Și spor la propriile experimente!

Sursa: centrulnatura.ro