Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Pentru că judecata, critica și observarea greșelilor reprezintă ”normalul” existenței zilnice – am dorit să petrec o zi în care să observ DOAR lucrurile frumoase și deosebite din jurul meu.
A fost mult mai greu decât mi-am imaginat, inițial, pentru că de la primele priviri aruncate lumii, ochii se opresc, înșelători, tot pe acele aspecte ”urâte” (și care ”merită” judecate, criticate, discutate, arătate și celorlalți etc etc).
În loc să mă uit la clădiri, gunoaie, mașini care scot fum și oameni – am început să mă uit mai mult la plante, păsări și alte entități din Natură.
Culoarea cerului mă atrage în mod special.
Albastrul azuriu dintr-o zi însorită este un spectacol irezistibil. Dar și acumularea norilor albicioși, sau chiar cenușii – mai ales pe cerul verii – urmată de cele mai multe ori de curcubeu – după eliberarea poverii de apă și precipitații – are farmecul său.
Florile, plantele, arborii, fructele – cu toată gama de forme și culori – îmi pot ajuta exercițiul de ”focalizare pe frumos”!
Și am observat că după ce mă tot uit în Natură, încep să văd Natura pretutindeni – și pe hainele oamenilor (am văzut niște rochițe și tricouri minunate, cu diferite imprimeuri inspirate din Natură). Dar și în diferite picturi, pe pereții unor case – sau pe sacoșe – sau pe umbrele de plajă. Chiar și în aranjamentele gastronomice de la restaurante sau din farfurie – unde fructele sau legumele pot fi ”asortate” în multe feluri – pe culori, arome sau savori.
Mi-a fost greu să fac abstracție de zgomote, de mirosuri, de atingeri și de tot ce înseamnă viețuirea în ”grupuri umane civilizate”.
Deja nu mai găsesc decât FOARTE PUȚIN frumos în modul de organizare umană – mai ales al umanității civilizate și moderne – care înseamnă lăcomie și acaparare.
Florile și arborii din orașe – sunt puținele surse de frumos.
Dar chiar și în mijlocul Naturii celei mai virgine și necălcate de om, faptul că nu sunt obișnuită cu sălbăticia mă face să fiu foarte neadaptată la aceste medii – insectele, reptilele, plantele iritante și dificultatea găsirii unei stări de siguranță și adăpost în mijlocul Naturii sălbatice – îmi îngreunează exercițiul de ”centrare pe frumos”.
Uneori, am stări de ”frumos” interior când ascult o melodie, sau pe cineva cântând, și ceva din mine vibrează diferit decât până atunci. Atât de diferit, încât apar spontan lacrimi în ochi și mi se încălzește zona inimii.
Alteori, am aceste trăiri ”de frumos” într-o conversație cu cineva – și parcă întâlnesc direct frumusețea din cel / cea cu care schimb energie în acea interacțiune. Când simt vibrația luminii dintr-o altă persoană, aceeași trăire de plutire, înălțare, cu lacrimi în ochi și căldură în inimă – apare de fiecare dată.
Am realizat că reușesc să colecționez crâmpeie de trăire a frumosului – de-a lungul unei zile sau a unei săptămâni.
Parcă sunt un colecționar de insecte rare – sau de timbre rare.
Când mai găsesc ”un exponat”, mă umplu de o stare de realizare și recunoștință.
Probabil că și văd mai bine toate aceste ”nestemate” de frumos – datorită fondului prepondenderent de urâțenie care mă înconjoară.
Toate simțurile mele sunt inundate în urâțenie și murdărie – pe care o simt atât în interiorul meu (corpul meu se scaldă, la propriu, în deșeuri și reziduuri acide colectate o viață din această lume murdară), cât mai ales la exteriorul meu – oriunde m-aș duce și oriunde m-aș plimba, de-a lungul și de-a latul planetei.
Nu prea este cale de scăpare din urâțenie – decât colectarea bob cu bob a ”energiilor frumoase” și ”colectarea” amintirilor energiei luminoase – precum ceva de valoare și de păstrat în ”banca de date” a amintirilor.
Colecția de ”nestemate” și de FRUMOS – atinge apogeul atunci când și corpul reușește să-și mai elimine din surplusul de reziduuri și mizerie din interior.
Probabil că este o stare de plutire și energizare specială – trăirea cu un corp CURAT și FRUMOS pe interior.
Nu este o experiență pe care să o am în această viață.
Probabil că este ceva special și deosebit.
Nu am întâlnit oameni care să o trăiască în mod constant. Doar oameni care ating momente și crâmpeie din starea de bine.
Dar inevitabil – revin la lumea de murdărie și urâțenie din jur – care este NORMALUL ființelor umane și ale așezărilor organizate de ele pe Planeta Pământ.
Mi-ar place să colectăm împreună ”frumosul” – și să ne centrăm mai mult pe aspectele LUMINOASE ale vieții – și mai puțin pe celelalte.
Vara este anotimpul cel mai bun pentru ”a vedea” mai bine – avem atâta lumină și căldură – încât totul este ”la vedere”!
Încercăm să facem exercițiul ”fumosului” pe malul mării?
Sau într-un parc?
Sau oriunde alegeți fiecare dintre voi?
Zile minunate de vară vă doresc în continuare tuturor!
http://www.centrulnatura.ro/lucruri-frumoase/
