Lumea poeziilor Adrian Păunescu - A mea

Cum treci acum şi apa e-n ruine,

Și-ţi este bine şi îmi este bine,

Aş vrea să-ţi spun, iubito, că în tine

E vie vrerea ambelor destine.

 

Te voi iubi cu milă şi mirare

Cu întrebare şi cu disperare,

Cu gelozie şi cu larmă mare,

C-un fel de făr-delege care doare.

 

Şi jur pe tine şi pe apa toată

Care ne ţine barca înclinată

Că vei rămâne – dincolo de număr

Și dincolo de forme, măşti şi vorbe –

A mea, de-a pururi, ca un braţ în umăr.

Născut în anul 1943, Adrian Păunescu a fost autor, critic literar, director de reviste, scriitor, traducător şi om politic. Potrivit Wikipedia, cea mai mare parte a copilăriei a petrecut-o la Bârca, judeţul Dolj. A absolvit Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova şi, ulterior, a studiat filologia la Universitatea din Bucureşti.

 

Ca scriitor, a debutat în anul 1960, iar talentul său a fost remarcat şi apreciat de critici literari importanţi. În decursul carierei, Adrian Păunescu a scris peste 50 de cărţi, creaţiile sale fiind editate într-un tiraj record. În anul 1973, a început activitatea publicistică şi a condus revista „Flacăra". În cadrul Cenaclului Flacăra şi în pofida numeroaselor sancţionări aduse de puterea comunistă, Păunescu a încurajat şi promovat cultura de masă şi a inventat „generaţia în blugi" şi „muzica tânără”.

 

În anul 2010, scriitorul s-a stins din viaţă şi a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, alături de Mihai Eminescu şi Nichita Stănescu.