Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Aeroport de toamnă – Nichita Stănescu
Aeroport de toamnă – Nichita Stănescu
03 Sep, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
3741
Marime text
3741
Marime text
Tras înapoi de planetă auzeam îngeri,auzeam pietrele,
galbenul, verdele
cum urcau noaptea spre centrul
pământului.
Aeroportul lansa diavoli cu coada aprinsă
şi arzând treptat treptat de la copite
pînă la creştet, şi numai coarnele
le rămâneau întregi şi se desfăceau
prăbuşindu-se
fiecare-n altă parte.
Timpul se spărsese;
fiecare apucam din el ce puteam,
şi nici măcar nu mai curgea peste tot
la fel:
în glezne trecea o lună,
în genunchi o zi, în coastă o oră
pe limbă un minut şi-n tâmplă
o secundă
“De aceea încercăm să ne ţinem
capetele cât mai departe de miezul pământului”-
spuse cineva.
Dar
nu-l luă nimeni în seamă.
Fiecare avea alt timp şi-ncerca
să treagă-nspre el planeta,
care însă se mulţumea numai
să se rostogolească.
Auzeam îngeri. Stam la pândă
gata să-i sar primului în spinare,
pregătindu-mă pentru o călătorie.
Câteva cuvinte despre Nichita Stănescu
Nichita Stănescu s-a născut pe 31 martie 1933, la Ploiești, în județul Prahova. Poetul este considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”. Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960 - 1970. Nichita Stănescu a fost considerat de unii critici literari, precum Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.Poetul a încetat din viaţă pe 13 decembrie 1983, în Spitalul Fundeni din București.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
