Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Lumea Poeziilor Cezar Bolliac - Deşertul mi-e o lume
Lumea Poeziilor: Cezar Bolliac - Deşertul mi-e o lume
23 Mar, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
1719
Marime text
1719
Marime text
Deşertul mi-e o lume, cu chipul tău de faţă,Şi lumea mi-e deşertă când vei să nu trăiesc.
În tine mi-am speranţa, în tine am viaţă,
Şi fără tine toate sunt negre, le urăsc;
Dar mi-eşti etern de faţă, ş-etern sunt fericit.
De sunt în adunare şi saltă veselia,
Când danţul se răpede pe pasuri de zefir,
Când nimfe trec, aleargă, aleargă bucuria,
De eşti ori nu cu mine, te-aduce-al meu delir
Şi eşti etern în minte-mi, ş-etern sunt fericit.
Ş-atuncea, ca un geniu, ca vie zeitate,
Cu păru-ţi cel de aur în unde resfirat,
Într-o mulţime rece, faci pieptul meu a bate;
Prin ceruri zbor atuncea, şi raiul am aflat,
Şi mi-eşti etern de faţă, ş-etern sunt fericit.
Despre Cezar Bolliac
Cezar Bolliac sau Cesar Bolliac s-a născut pe 23 martie 1813, la București. A fost unul dintre fruntașii revoluției din 1848, poet liric protestatar, promotor al studiilor arheologice și gazetar român.
Potrivit Wikipedia, a fost elev la Colegiul Sfântul Sava, unde l-a avut ca profesor pe I.H. Rădulescu. În anul 1830, se înrolează în armată, însă va renunţa pentru a se dedica scrisului. Mai târziu, la bătrânețe, scriitorul s-a autocaracterizat: „Am lăsat școala pentru armată, am lăsat armata pentru litere, am lăsat literele pentru publicistică".
Cezar Bolliac moare la București, în anul 1881.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
