Lumea Poeziilor Lucian Blaga – Frumoase mâini

Presimt:

frumoase mâni, cum îmi cuprindeţi astăzi cu

căldura voastră capul plin de visuri,

aşa îmi veţi ţinea odată

şi urna cu cenuşa mea.

 

Visez:

frumoase mâni, când buze calde îmi vor sufla

în vânt cenuşa,

ce-o s-o ţineţi în palmi ca-ntr-un potâr,

veţi fi ca nişte flori,

din care boarea-mprăştie – polenul.

 

Şi plâng:

veţi fi aşa de tinere atunci, frumoase mâni.

Născut în anul 1895, lângă Sebeş, Lucian Blaga a fost o personalitate impunătoare a culturii interbelice. Blaga a urmat Liceul „Andrei Şaguna" din Braşov şi cursurile Facultăţii de Teologie din Sibiu şi Oradea, pe care le-a finalizat în anul 1917. De asemenea, la Universitatea din Viena a obţinut titlul de doctor în filosofie, unde a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, cea care i-a devenit soţie. În anul 1910, în paginile ziarului „Tribuna”, Lucian Blaga a debutat cu poezia „Pe ţărm”. Prima sa dramă, „Zamolxe”, publicată în ziarul „Voinţa”, a fost premiată de Universitatea din Cluj. În decursul vieţii, a fost redactor la ziarele „Voinţa” şi „Patria”, precum şi colaborator permanent la publicaţiile „Gândirea”, „Adevărul literar şi artistic” şi „Cuvântul”.