Lumea poeziilor Adrian Păunescu – Casa de nebuni (audio)

În ultimele zile ale iubirii noastre,
Eu îţi spuneam cuvinte şi tu, cu ochii uzi,
Păreai neputincioasă şi să le mai auzi
Şi mă temeam să caut sau să presimt dezastre.

Şi-n noaptea dinaintea plecării spre niciunde,
Eu îţi strigam că ninge, plângând la telefon,
Şi-aveai atâta pace şi viitor, în ton,
Că nici acum nu bănui că te puteai ascunde.

Nu cred că are dreptul o dragoste să moară
Ca între două bestii, tăcut şi indecent,
Şi fără un adio şi un avertisment,
Şi fără o urare de drum elementară.

Aştept să-mi spui că suntem, atunci când ai să suni,
Ori eu, ori tu, ori ambii, la casa de nebuni.

Despre Adrian Păunescu

Născut în anul 1943, Adrian Păunescu a fost autor, critic literar, director de reviste, scriitor, traducător şi om politic. Potrivit Wikipedia, cea mai mare parte a copilăriei a petrecut-o la Bârca, judeţul Dolj. A absolvit Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova şi, ulterior, a studiat filologia la Universitatea din Bucureşti.

Ca scriitor, a debutat în anul 1960, iar talentul său a fost remarcat şi apreciat de critici literari importanţi. În decursul carierei, Adrian Păunescu a scris peste 50 de cărţi, creaţiile sale fiind editate într-un tiraj record. În anul 1973, a început activitatea publicistică şi a condus revista „Flacăra". În cadrul Cenaclului Flacăra şi în pofida numeroaselor sancţionări aduse de puterea comunistă, Păunescu a încurajat şi promovat cultura de masă şi a inventat „generaţia în blugi" şi „muzica tânără".

În anul 2010, scriitorul s-a stins din viaţă şi a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, alături de Mihai Eminescu şi Nichita Stănescu. „Va fi interesantă postumitatea mea. Scrisul meu se va despovăra de biografia autorului, în circulaţia lui printre oameni. Aş fi fost curios să ştiu totuşi ce iarbă va răsări, în timp, pe mormântul meu...”, mărturisea scriitorul.