Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Lumea Poeziilor Elena Farago - Iubeşte-mi mâinile...
Lumea Poeziilor: Elena Farago - Iubeşte-mi mâinile...
02 Apr, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
3933
Marime text
3933
Marime text
Iubeşte-mi mâinileŞi ochii
Şi iartă-le dac-au fost clipe
În care n-au ştiut să-ţi spună,
În care n-au putut să-ţi dea
Atât cât ar fi vrut,
Atâta – cât poate doru-ţi le cerea
În dragostea,
În îndoiala,
În deznădejdea unei clipe...
Iubeşte-mi mâinile
Şi ochii
Şi iartă-le nevruta vină
Că prea târziu veniră-n cale-ţi
Şi prea curând se duc de tot...
Dezleagă-mi sufletul de vina
Că în curând n-am să-ţi mai pot
Aduce-n mâini
Şi-n ochi
Durutul,
Târziul zâmbet de lumină...
Despre Elena Farago
Elena Farago, poeta de origine română cu „viaţă de roman şi subiect de dramă”, aşa cum o descria I. L. Caragiale, este cunoscută pentru creaţiile dedicate copiilor, precum „Căţeluşul şchiop”, „Gândăcelul”, „Sfatul degetelor”. Rămasă orfană în adolescenţă, Elena Farago a îndeplinit rolul de mamă pentru fraţii săi mai mici. Renunţă la şcoală, însă nu pierde contactul cu învăţătura. După ce şi tatăl său se stinge din vială, fraţii ei au fost răspândiţi pe la rude, Elena ajungând în casa unchiului din partea mamei.
După cum ea însăşi a mărturisit, a început să scrie ca să nu se mai simtă singură. În 1898, a debutat cu un reportaj, pe care îl semnează Fatma. La numele ei adevărat a recurs mai târziu, când a semnat poezia „Gândul tradiţiilor", în paginile revistei „România muncitoare".
În 1913, scrie două volume de poezie, respectiv „Pentru copii” şi „Copiilor”, iar în 1920, apare cartea „Din traista lui Moş Crăciun”, premiată de Academia Română. De asemenea, a primit aprecierile Academiei Române şi pentru volumele „Şoapte din umbră”, „Traduceri libere”, „Şoaptele amurgului”.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
- Iuri 16 Jun, 2016 14:00 Ma mandres ca sunt nascut in Barlad, chiar daca locuiesc in Constanta, nu-mi reneg originea. Asa cum Elena Farago, este Barladeanca, chiar daca s-a lansat in Craiova, ne-a lasat mostenire, frumosul si civilizatia.
