Lumea poeziilor George Coşbuc – În seara de Crăciun

Afară ninge liniştit,
În casă arde focul;
Iar noi pe lângă mama stând,
Demult uitarăm jocul.
 
E noapte, patul e făcut,
Dar cine să se culce?
Când mama spune de Iisus
Cu glasul rar şi dulce.
 
Cum s-a născut Hristos în frig,
În ieslea cea săracă,
Cum boul peste el sufla
Căldură ca să-i facă.
 

Cum au venit la ieslea lui
Păstorii de la stână
Şi îngerii cântând din cer,
Cu flori de măr în mână.
 
 
Despre George Coşbuc
 
În anul 1866, în judeţul Bistriţa-Năsăud, s-a născut George Coşbuc, al optulea din cei 12 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coşbuc şi ai preotesei Maria.

Debutul publicistic a avut loc în anul 1884, când în revista „Tribuna” din Sibiu i se publică, sub pseudonimul C. Boşcu, „Filosofii şi plugarii”. A semnat numeroase poezii, dintre care amintim „Iarna pe uliţă”, „Nunta Zamfirei, „Trei, Doamne, şi toţi trei”, „Pentru libertate”, „Ţară avem şi noi sub soare”, „El Zorab”.
George Coşbuc este înmormântat în cimitirul Bellu, în vecinătatea scriitorilor Mihai Eminescu şi I. L. Caragiale. La cinci zile după moartea sa, Liviu Rebreanu mărturisea în ziarul „Lumina” din Bucureşti că scrisul lui Coşbuc: „trăieşte şi va trăi cât va trăi neamul românesc”.