Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Lumea poeziilor George Coşbuc - Pomul Crăciunului
Lumea poeziilor: George Coşbuc - Pomul Crăciunului
19 Dec, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
2887
Marime text
2887
Marime text
Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu,Pădurea iarna doarme, c-aşa vrea Dumnezeu.
Şi numai câte-un viscol o bate uneori,
Ea plânge-atunci cu hohot, cuprinsă de fiori.
Şi tace-apoi şi-adoarme, când viscolele pier,
În noaptea asta însă, vin îngerii din cer.
Şi zboară-ncet de-a lungul pădurilor de brad,
Şi cântă-ncet şi mere şi flori din sân le cad.
Iar florile s-anină de ramuri până jos
Şi-i cântec şi lumină şi-aşa e de frumos!
Iar brazii se deşteaptă, se miră asta ce-i,
Se bucură şi cântă ca îngerii şi ei.
Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu,
Dar uite ce-ţi trimite dintr-însa Dumnezeu.
Un înger rupse-o creangă din brazii cu faclii,
Aşa cum au găsit-o, cu flori şi jucării.
Departe într-un staul e-n faşă-acum Iisus,
Şi îngerii, o, câte şi câte i-au adus.
Dar el e bun şi-mparte la toţi câţi îl iubesc,
Tu vino şi te-nchină, zi: “Doamne-ţi multumesc”.
Despre George Coşbuc
În anul 1866, în judeţul Bistriţa-Năsăud, s-a născut George Coşbuc, al optulea din cei 12 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coşbuc şi ai preotesei Maria.
Debutul publicistic a avut loc în anul 1884, când în revista „Tribuna” din Sibiu i se publică, sub pseudonimul C. Boşcu, „Filosofii şi plugarii”. A semnat numeroase poezii, dintre care cele mai cunoscute sunt „Iarna pe uliţă”, „Nunta Zamfirei, „Trei, Doamne, şi toţi trei”, „Pentru libertate”, „Ţară avem şi noi sub soare”, „El Zorab”.
Este înmormântat în cimitirul Bellu, în vecinătatea scriitorilor Mihai Eminescu şi I. L. Caragiale. La cinci zile după moartea sa, Liviu Rebreanu mărturisea, în ziarul „Lumina”, că scrisul lui Coşbuc „trăieşte şi va trăi cât va trăi neamul românesc”.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
