Lumea poeziilor Zaharia Stancu – Nu te-ntrista

Nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai pierdut,
Totul trece ca o trâmbă de nori,
Vine vântul şi o destramă,
Vântul care scutură flori.

Nu te-ntrista că nimic nu se-ntoarce,
Râurile curg toate spre mare.
Oricât ai merge de repede,
Nu poţi s-ajungi până la zare.

Unii câini latră doar, alţii muşcă,
Bivolii sunt negri şi-mpung.
Pa pajiştea tânără, iezii

Să-mbătrânească n-ajung.

Lasă steaua să cadă chiar
Dacă nu e de foc, ci de gheaţă.
Poate venim din lumină ori poate
Din ceaţă venim şi mergem în ceaţă.

Tu nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai pierdut.
Totul se destramă ca o trâmbă de nori.

Vine vântul şi usucă dealurile
Pe care primăvara se ivesc flori.

Născut în anul 1902, în judeţul Teleorman, Zaharia Stancu a fost scriitor, poet, director de teatru, jurnalist, academician şi laureat al Premiului Herder.

Încă din perioada interbelică, a fost recunoscut ca poet şi prozator de valoare în cercurile literare. În anul 1926, pentru sonetul „Viaţa”, publicat în revista „Ţara noastră”, condusă de Octavian Goga, a fost premiat de către Societatea Scriitorilor Români. Din cauza atitudinii politice reflectate în literatura sa, a fost un scriitor controversat.

Zaharia Stancu s-a stins din viaţă în anul 1974, la Bucureşti, la vârsta de 72 de ani.